* Zoogz Rift - Amputees in Limbo (Snout/SST, 1982/1986, Reissue 2017)
* Zoogz Rift - Ipecac (Snout/SST, 1984/1986, Reissue 2017)
Aceste 2 reeditări recente -cronologic, albumele nr. 2 & 3- mi l-au readus în memorie pe chitaristul vocalist corpolent demult uitat și între timp clasic, de care luasem cunoștință că există prin anii '90 odată cu provocatorul titlu „Murdering Hell's Happy Cretins” și (parcă) „Nonentity (Water III: Fan Black Dada)”, ambele pe o casetă chrome C90 pe care-o mai am și acum prin cutii. Amicii melomani emigrați în Germania, Marius Kraxner ori cei mai din sud stabiliți în zona Stuttgart, mai toți mari fani Zappa & Beefheart, trebuie să-l fi descoperit și să fi fost sursele primare, pentru ca apoi ceva valuri să facă muzica asta exclusiv de pe casete audio și printre câțiva bucureșteni: Florin „Jumbo” Mihăiță (primul proprietar al clubului Control), Ștefan Pelin (realizator de emisiuni cu rock progresiv la Radio România Tineret), poate Cătălin Teodoru și micul său grup din JADD. Cătălin a lucrat la Radio Sky din Constanța în anii de „glorie liberală” a FM-ului local când se puteau insera prin programe și astfel de muzici necomerciale din colecțiile private ale realizatorilor. La Radio Analog (1999-2005) și Radio Campus (2009-2011) le-am inclus și eu seara cu siguranță, mai selectiv și cu prudență și la West City Radio (2006-2009).
În Timișoara, doar cu Csabi Kalman și (prin ricoșeu) Roland Kocher, între timp și el devenit cetățean german, cred că am comentat subiectul, chiar dacă inițialele casei SST profilată pe punk, heavy & alternative rock la care-au apărut mai toate albumele Z.R. din anii '80, erau cunoscute și altor câțiva colecționari de LPs, CDs originale.
Foarte probabil că „Jumbo” mai avea pe-atunci copii și la alte câteva titluri, oricum puține față de catalogul/discografia cu 16 albume de mai jos, acum la dispoziție aproape completă în format digital. Nu mai țin minte dacă melomanii amici din Deva și Satu-Mare cu care-am împărtășit de altfel mii de albume, au avut curiozități și interes pe subiectul ăsta...dar dacă nu, poate vor avea după ce vor citi pe-aici în ideea lui „never is too late” și „never say never”...că doar toată viața mai aflăm, învățăm și completăm câte ceva, nu-i așa? De ex. eu abia acum am aflat că omul a fost și pictor (ca și modelul său Don Van Vliet/Captain Beefheart!), dar și mare amator și promotor de wrestling, chiar practicant/jucător vreo 2-3 ani:
„Zoogz Rift (born Robert Pawlikowski; July 10, 1953 – March 22, 2011) was an American musician, painter and professional wrestling personality”
https://en.wikipedia.org/wiki/Zoogz_Rift
....wrestling-ul sport/show dur care de altfel se simte în texte, atitudine și muzica sa de manieră Zappa/Beefheart nerecomandată puriștilor pudibonzi, alte surse de inspirație fiind pictura suprarealistă a lui Salvador Dali și romanele romantic realiste ale scriitoarei, scenaristei și filozoafei ruso-americane Ayn Rand. „Pe cât de stimulativ și imaginativ, pe-atât de iritant și vitriolant” îl descria o revistă pe muzicianul rotofei Zoogs Rift, mai mereu cu o figură dacă nu amenințătoare și pusă „pe harță”, atunci cel puțin ironică autoplasată întro perpetuă estetică a urâtului...dar, pe de altă parte, complex și avansat muzical evident înaintea erei sale, întocmai cum a fost și cuplul inspirator principal mai sus amintit. Un titlu de album ca „Born in the Wrong Universe” vine în aceste condiții firesc, iar „noise” (= zgomot) se atașează automat stilului dadaist și experimental al lui și echipelor sale (voce rugoasă zeflemitoare, fuzz-uri chitaristice dinamice, art-pop „deranjant” și „spoken word” fără tabuuri etalate la mulți decibeli, orgă/keyboards stridentă, trombon vesel, etc.)...și totuși cumva melodicitatea și fluența discursului nu sunt abandonate, apărând mereu câte ceva opozit și neașteptat. Găsim pasaje sau chiar piese întregi unde se depărtează de maeștrii săi dar se apropie ca formă de colajul eclectic gen Negativland, alt grup-fanion influent din arealul SST de care poate o să mă ocup separat poate cândva. „Muzica experimentală sălbatică, nebună și „jazzy” e revigorantă, imediat plăcut-accesibilă și te va infecta fără avertisment”, e o altă scurtă caracterizare de pe site-ul său care-mi confirmă cele spuse și mă determină în plus să vă recomand creația asta, altfel cam respingătoare prin titluri, texte, grafică și coperți...pentru că dincolo de astea, muzica sa încă nu pe deplin derulată m-a ținut în „priză” și n-am avut niciodată până acum vreo senzație dezagreabilă, de ex. de vomă („puke”) de pe cele 2 titluri din 1986/87.
Saxofonistul claviturist Aaron Rift, prezent pe mai multe albume Zoogs Rift, deține câteva interesante înregistrări printre care și aceasta de circa 16 minute postată anul trecut cu mărturisiri și considerații generale interesante:
- „Zoogz Rift talks about music theory”:
https://www.youtube.com/watch?v=31k7ReaIVbw
* Zoogz Rift's Micro Mastodons (with special guest star Richie Hass) - Idiots On The Miniature Golf Course (Snout 1979/SST, 1987)
* Zoogz Rift - Interim Resurgence (Snout Records, 1985)
* Zoogz Rift - Looser Than Clams: A Historical Retrospective (Greatest Hits, Vol 1) -cassette- (SST, 1986)
* Zoogz Rift - Island of Living Puke (SST, 1986)
* Zoogz Rift - Son of Puke -cassette- (SST, 1987)
* Zoogz Rift - Water (SST, 1987)
* Zoogz Rift - Water II: At Safe Distance (SST, 1987)
* Zoogz Rift - Nonentity (Water III: Fan Black Dada) (SST, 1988)
* Zoogz Rift & His Amazing Shitheads - Torment (SST, 1989)
* Zoogz Rift - War Zone: Music For Obnoxious Yuppie Scum (Musical Tragedies, 1990)
* Zoogz Rift & Marc Mylar - Nutritionally Sound (Trigon Records, 1990)
* Zoogz Rift - Villagers (Musical Tragedies, 1992)
* Zoogz Rift - Murdering Hell's Happy Cretins (SST, 1995)
* Zoogz Rift - Five Billion Pinheads Can't Be Wrong (AVT Records, 1996)
* Zoogz Rift - School of the Criminally Insane (Not on Label, 1999)
* Zoogz Rift - Born in the Wrong Universe (Creature Internet Solutions, 2001)
- Zoogz Rift – Nonentity (Water III: Fan Black Dada) [FULL ALBUM | HQ SOUND]:
https://www.youtube.com/watch?v=gDewtM32MHw
Cu vreo 3-4 excepții și celelalte albume din lista de mai sus sunt postate și ascultabile integral pe YouTube. N-am făcut evidențieri/recomandări printre titluri pentru că mi se pare că o muzică de genul Zoogs Rift ori o îmbrățișezi per total ori o respingi tot așa, „în bloc”.
https://www.vinylmeplease.com/magazine/best-psych-rock/
* Les Rallizes Dénudés - Heavier Than a Death in the Family (2002)
* Melody's Echo Chamber - S/T (2012)
* V.A. Fuzz Club Records/The Reverb Appreciation Society - The Reverb Conspiracy Vol. III (2015)
* White Fence - Family Perfume, Vol.1 (2012)
4 titluri cu care-am completat lista de 10, încă prea puțin ascultată...
...iar la final, scurtă focalizare pe trupa americană activă în intervalul 1974-1981 și al cărui prim album, considerat și cel mai cunoscut, împlinește 40 ani de la lansare, „...un superb și sublim mix instrumental de progresiv stil Canterbury, „fusion”, elemente improvizate și altele”.
„Cea mai impresionantă și inovatoare în stil Henry Cow/Hatfield & The North, The Muffins („Brioșe”) e trupa chintesențială a cărei excelență, inteligență muzicală clară, atingere luminoasă și gamă largă i-a deschis drumul spre succes și i-a asigurat un loc important în panteonul anilor '70 al MAJORILOR rockului progresiv” zicea Chris Cutler, co-fondator Henry Cow.
* The Muffins (USA) - Manna/Mirage (Random Radar Records, 1978)
* The Muffins (with Fred Frith) – Open City (Cuneiform, 1994)...."a collection of unreleased tracks"
* The Muffins - <185> (Random Radar Records, 1996)
* The Muffins - Bandwidth (Cuneiform, 2002)
* The Muffins - Double Negative (Cuneiform, 2004)
* The Muffins - Mother Tongue (Hobart, 2012)
The Muffins: Dave Newhouse, Billy Swann, Thomas Scott, Paul Sears
https://www.youtube.com/watch?v=H0j1y9yojNQ
P.S.: Mana/Mirage a ajuns la mine prin aceleași surse via Germania amintite la început.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu