sâmbătă, 5 septembrie 2020

Sevdaliza, „Durerea lumii” lui Fish, Diamanda Galás, Thor & Friends (X 3), Soundwalk Collective & Patti Smith, Silvia Tarozzi, Brian Eno, tribut Marc Bolan/T.Rex, Viima (Finlanda), Caprice (Rusia), etc...și un „bluesman” de mare talent: Peter Parcek

.


...nu-i așa că la prima vedere în poză apare o victimă a abuzurilor fizice, eventual a violenței domestice care-și exorcizează eventual prin muzică frustrările și demonii interiori acumulați (apropo și de greco-americanca Diamanda Galás prezentă mai încolo în postare)?...Nu-i tocmai vorba de asta, sau cum spune proverbul „nu judeca o carte după copertă”, ceea ce nu înseamnă că avem de-a face cu o artistă fără probleme personale complicate și delicate: "Iranian-Dutch singer, songwriter and record producer" a împlinit 33 ani pe 1 septembrie, are origine azeră, persană și rusă și s-a stabilit în Olanda. Vorbește fluent limbile persana veche, olandeza, engleza, franceza și portugheza, iar printr-o aliterație șugubeață și-a fixat acest nume de scenă: Sevda + Alizadeh = Sevdaliza...el însuși cu triplă semnificație de sensuri care se potrivesc și se completează: rădăcinile sale arabe se traduc în „bilă neagră”, sensul turcesc este de „iubire”, iar în portugheză se conectează la ideea de „melancolie”: „Acestea trei...sunt eu” zice ea într-un articol din 2017 numit „Sevdaliza despre maternitate, mister și metaforă”, incluzând interviu cu ea, aici:

https://www.dazeddigital.com/music/article/35581/1/sevdaliza-ison-interview

ISON -CD/LP- (Twisted Elegance, 2017)....a fost deci primul album scos la propria casă de discuri, inspirat de cometa solară ISON , „efemeră frumusețe cosmică iluminând multiplele moduri în care o femeie își acceptă corpul, sexualitatea și puterea”. Printre cronici, una „vede” albumul astfel: „alternative R&B à la FKA Twigs și Kelela”...

The Suspended Kid („Copilul suspendat") (2015)...fusese titlul unuia dintre primele 2 EPs de „trip hop”

....prima ei melodie în limba persană „Bebin” e lansată la începutul anului 2017, ca protest împotriva Ordinului executiv 13769 privitor la tratamentul musulmanilor „post-9/11” din SUA....

- apar prin cronici descrieri mai complexe ale muzicii ei: "electronic, alternative R&B, trip hop, experimental pop, avant-pop", cu referiri și analogii la „Portishead, Siouxsie and the Banshees circa Dazzle and Homogenic-era Björk"...dar și Massive Attack, Tricky, Morcheeba. Un critic sau poate unul dintre tot mai numeroșii fani de rase diferite și de pe mai toate continentele detectând până și elemente flamenco...


* Sevdaliza – The Calling -EP- (2018)

* SevdalizaShabrang ("Night Color") (Twisted Elegance, 2020): noul album pe care muzica având rădăcini predominant iraniene „este inspirată de idei despre femeie, identitate și maternitate" începute pe ISON, paleta stilistică fiind însă și mai largă și aventuroasă. Sevdaliza: „În aceasta viață, tu ești bisturiul cu care mă explorez pe mine însămi....Shabrang este ca o scrisoare de dragoste profundă, o descriere a sufletului, ca și cum ți-ai contempla viața care se derulează în fața ta dar nu pentru tine. Încerc mereu să mă întorc la lumină, să comut între speranță, credință și frică / distopie. Mă simt privilegiată, dar totodată neînțeleasă, o pierzătoare/victimă ("underdog")".

Spectrul de sound-uri, forme și emoții este și el lărgit, de ex. cu vocoderul din „Human Nature”, în sensibila baladă „Oh My God” sau „torch song”-ul = piesa-titlu, în timp ce „Gole Bi Goldoon” care aduce mult cu o doină veche românească (!?) este singura temă care nu-i aparține, fiind o preluare și adaptare din 1974 de la iranianca Faegheh Atashin, vedetă pop la ora aceea cunoscută cu porecla „Googoosh”...

Din noianul de aproape 800 de reacții și impresii de pe YouTube de la „comentarii” -albumul lansat pe 27 august având peste până acum 85.000 vizualizări (!)-, am ales-o pe aceasta: "Once again, she left us speechless / Once again, she spoke for our hearts / Once again, I fell in love with her music. Thank you Sevda.". 

Ambele albume sunt ascultabile integral pe mai multe platforme digitale, beneficiind și de imaginile abstracte și efectele de film ale „cuplului regizoral creativ” Sevda+Ana, respectiv însăși Sevdaliza și regizoarea rusă de film Anastasia Konovalova (dacă muzica e destul de interesantă n-am de ce să mai insist și eu la Sevdaliza asupra elementelor vizuale ale aspectului fizic de dansatoare sexi și exotică care-și folosește deci cu abilitate și corpul, doar ca să-mi explic a nr. mare de fani).

 -SEVDALIZA - SHABRANG (FULL ALBUM):

https://www.youtube.com/watch?v=nb2TyS2C3Mk

- Două ajutoare importante merită amintite la acompaniament, artiști care sunt alături de ea de pe la începuturi: co-producătorul muzician Mucky și „string arranger”-ul Mihai Puscoiu (34 ani), de fapt „Pușcoiu”. M-a frapat numele românesc și într-adevăr avem un conațional în echipa asta din Olanda, nicidecum începător, M.P. fiind lansat ca naist mai demult deja cu tatăl său Costel, apoi în colaborări de succes în zona „mainstream pop”  și cu alții (hitul „Waves”, etc...) 

Mihai Puscoiu - Dance of Fire - 2010:  https://vimeo.com/56159778

...iar un mic tabel găsit pe un site de limbă germană îl etalează în plus ca textier și compozitor pentru Sevdaliza:

Interpret                 Titel                 Jahr           Typ

Sevdaliza                 Hero                2017     Musik/Text

Sevdaliza                 Libertine        2017          Musik/Text

Sevdaliza                 Scarlette        2017          Musik/Text


Doi artiști foarte originali sunt cu albumele noi încă în lucru:

* Fish - Weltschmerz (2020)

    - Fish – A Parley with Angels -EP- (2018)...fusese de fapt începutul, continuat acum cu încă 2 compoziții, tema-titlu în 2 variante (de album și radio-edit) și misterioasa „Garden of Remembrance”, totul însumând circa 48 min. Titlul german „Durerea lumii” nu ne miră deloc la fanul dintotdeauna a lui Hermann Hesse, cum n-am fi fost surprinși nici dacă era unul francez, sunt limbi bine stăpânite de scoțianul Fish cum a tot demonstrat prin titluri și texte în trecut. Volumul pieselor nu apare egalizat la ce dețin până acum dar în afară de acesta și poate și de alte detalii tehnice mai subtile, muzical mie nu mi se pare a mai fi nevoie de ceva suplimentar, artistul etalând cam tot arsenalul vocal, instrumental & liric PROG cu care atinsese culmi greu de egalat cu Marillion în anii '80 sau chiar de pe primule eforturi solo Vigil In A Wilderness Of Mirrors (1990) și Internal Exile (1991). Chiar aveam senzația că pe noul disc sunt cel puțin 2 piese „mid-tempo”/balade care-ar fi putut fi numite în continuarea superbei (Same Old) Cliché (Part 2, 3)...Dar de la Fish ne putem aștepta la compoziții în plus care să „întindă” albumul îndelung pregătit și până spre durata maximă de 80 minute a unui CD fizic, dacă nu chiar pentru un dublu-set...

 https://www.youtube.com/watch?v=0MGDh6qh-0k

...mda, am lămurit-o între timp și cu durata -84 min, deci 2 CD / 2 LP cu 10 piese noi-, și cu data apariției -25 septembrie-, plus turneul aniversar de 30 ani de carieră solo...plus alte văluri care se ridică pe rând dacă citim despre total autobiograficul nou album și evenimentele recente care l-au marcat, fiecare stând la baza compozițiilor:

"Sunt un războinic cu barbă cenușie, un poet fără aclamații răutăcioase. Cuvintele mele sunt armele pe care le ofer cu dispreț iar aspectul melancolic nu mi-l poți ignora. Nici motivele nu mi le poți pune la îndoială și nici sentimentul puternic de bine și rău".



Diamanda GalásDe-formation: Piano Variations (2020)....transpunerea parțială -1 piesă de 21 minute- a poemului expresionist german „Das Fieberspital (The Fever Hospital)”, scris de Georg Heym în 1912. Totul e „acolo”, minus vocea...


DESCOPERIRE: Thor și prietenii...







* Thor & Friends (Thor Harris, Peggy Ghorbani, Sarah Gautier) – 3&4 (2020)
  - Thor & FriendsThe Subversive Nature of Kindness (2017)
  - Thor & FriendsS/T (2016)
....absolut superb acest trio, un „spin-off” The Swans am fi tentați să spunem dacă ținem cont de cei 5 ani de turnee cu aceștia ca percuționist a lui Thor Harris și de contribuțiile lui Michael Gira și Jarboe, consistent ajutat și de alți muzicieni invitați (Ben Frost, Bill Callahan, Shearwater, membrii din Deerhoof, Godspeed You! Black Emperor, etc)...dar de fapt muzica fiind bazată în principal pe minimalismul percusiv cu efecte hipnotice marca Terry Riley și Steve Reich, plus strategii și experimente împrumutate de la Brian Eno, Aphex Twin, Moondog sau the Necks. Marimba, xilofonul și vibrafonul sunt instrumentele din față, în jurul motivelor acestora urmând fluxuri schimbătoare alternând orice, de la chitara cu „pedal steel” și sintetizator analogic până la vioară, viola, „stand-up” bas, clarinet, duduk și oboi, precum și instrumente realizate manual.

 -IMPATV 246 - THOR & FRIENDS - FULL SET

....alte noutăți:

* All Them WitchesNothing as the Ideal (2020)....„psychedelic rock”

* Caitlin Pasko Greenhouse (2020)....„art pop, dream-pop” 

* Fish on Friday (FOF) (Belgium/UK/USA) – Black Rain (2020)....„prog-rock”

* John Lost & the CauseCasual Fitness (2020)....„indie-folk, jazz”

* Magnus Granberg & SkogenLet Pass My Weary Guiltless Ghost (2020)....„classical, experimental” 

* Moon Attendant One Last Summer (2020)....„indie-pop, psychedelic rock”

* Peter Broderick (ex-Efterklang, Denmark) – Blackberry (2020)....„indie-folk”

* Richard DawsonRepublic of Geordieland (2020).....„alternative, british folk”

Soundwalk Collective with Patti Smith – Peradam (2020)...„alternative folk, world”...Stephan Crasneanscki și Simone Merli, a.k.a. Soundwalk Collective, psiho-geografi muzicali și înregistratori „de teren” („field recorders”), evocând călătoria clasicului scriitor spiritual-suprarealist francez Rene Daumal din Mount Analog -roman apărut post-mortem în 1952- care l-a dus pe vârful Nanda Devi din Himalaya, fostul Hangout de la Beatle din Rishikesh, „capitala spirituală” a Indiei, Varanasi, și la Mustangul Superior, cunoscut odinioară sub numele de Regatul Lo, care și-a admis primii vizitatori străini în 1992. „Poarta către invizibil trebuie să fie vizibilă” declamă la un moment dat Patti Smith pe un album pe care mai apar și Anoushka Shankar (sitar) și Charlotte Gainsbourg (voce) și măgulitor asociat albumului Laurie Anderson, Tenzin Choegyal, Jesse Paris Smith – Songs from the Bardo (2019)....amintind desigur și de anterioarele colaborări cu Patti Smith ale cuplului: The Peyote Dance (2019) și Mummer Love (2019).

    -The Rat:   https://www.youtube.com/watch?v=UmTJLaDeezU&list


 -Eternity · Soundwalk Collective · Patti Smith · Philip Glass · Sufi group of Sheikh Ibrahim:


* Silvia Tarozzi (vln & voc) – Mi specchio e rifletto („I mirror and reflect”) (2020)....celebrarea bolognezei în stil „alternative folk, ambient, classical” cu inserturi „spoken word” a poetei clasice Alda Merini din Milano (cu teme predilecte dragoste, religie, durere, erotism și suferință), ambele având aceeași zi de naștere, 21 martie. Compozițiile violonistei de 45 ani care o are ca model pe clasica acordeonistă avangardistă Pauline Oliveros, i-au fost influențate și de „psihedelica experiență a sarcinii”...Silvia Tarozzi face parte și din Ensemble Dedalus, grup de care nu-i străin nici Pascale Criton.

 -xxx Anna:  https://www.youtube.com/watch?v=-vqDv1tsnLk

Suport: - Silvia Tarozzi - Virgin Violin (IDA/i dischi di angelica, 2014) 
            - Pascale Criton - Infra (Potlatch, 2017) 


* Sona Jobarteh (Guineea/UK) – Fasiya (2011)

  - Sona Jobarteh (Guineea/UK) – Motherland: The Score (2011)

  - Sona Jobarteh (kora, voc) – Live at 'Mon Ami' (Weimar) 2015-07-01 (2015)...cu un link inspirator primit de la Radu Ciobanu: 

https://www.youtube.com/watch?v=Ig91Z0-rBfo&list=RDIg91Z0-rBfo


* The Pineapple ThiefVersions of the Truth (2020)....„indie-rock, prog-rock”

* The Sound Defects (Brian Witzig) – The Iron Horse (2008)....„funk / soul, electronic trip hop”

* V.A.Back to Paradise: A Tulsa Tribute to Okie Music (2020)....„americana, folk, rock, soul, tribute”

Walter Trout – Ordinary Madness (2020)....„blues-rock”

* New Moon Jelly Roll Freedom RockersVol. 1 (2020)....„hardcore blues” al unui super grup cu Charlie Musselwhite, Alvin Youngblood Hart, Jimbo Mathus (Squirrel Nut Zipper), Cody & Luther Dickinson (North Mississippi Allstars), etc....



.....„One of New England’s best kept secrets”:
* Peter ParcekMississippi Suitcase (2020)
   - Peter Parcek – Everybody Wants to Go to Heaven (2017)
   - Peter Parcek – Pledging My Time -EP- (2011)
   - Peter Parcek 3 – The Mathematics of Love (2010)...cu Al Kooper (org) și Ronnie Earl (gtr)
...."Evrika!", aveți mai sus, scoase la case mici și în tiraje relativ reduse, cam tot ce există pe piață cu acest chitarist/vocalist stabilit la Boston care mie mi se pare un fel de Robin Trower american și cel puțin la fel de Hendrix-ian. Este puțin cunoscut păturilor mai largi de fani ai blues-ului în ciuda lui New England Music Award „Best in Blues” (2013), dar cine-l știe bine i-a detectat pe lângă blues-rock-ul dominant din compozițiile personale și elemente de „soul, gypsy jazz, funk & country”, observând că mult mai titrații Joe Bonamassa, Walter Trout și Kenny Wayne Shepherd „nu posedă NICI UNUL DINTRE EI (!?) creativitatea, imprevizibilitatea și stilul său primar și bântuitor”...A locuit o vreme la Londra la finele anilor '60 unde a avut șansa să-i vadă în cluburi pe Eric Clapton, Jeff Beck și mai ales pe recent dispărutul Peter Green, devenindu-i ultimului mare fan și discipol. Mai târziu, alt eveniment cât se poate de relevant: a împărțit aceeași scenă cu regretatul Roy Buchanan, alt chitarist original de calibru major (ai căror experimente se resimt spre finalul lui „Busted”, penultima temă din The Mathematics of Love). 
Despre noul disc MISSISSIPPI SUITCASE autorul spune: „Geneza acestui album se află într-o profundă luptă personală și socială. În ultimii ani am suferit o leziune la încheietura mâinii și m-am confruntat cu posibilitatea de a nu mai putea cânta niciodată, dar și cu alte provocări personale care m-au zguduit profund. În același timp, lumea întreagă a fost în mari frământări. Toate acestea m-au obligat să introspectez cât mai adânc în mine pentru a compune despre romantism, tristețe, luptă și teme care sunt uneori apocaliptice și să încadrez melodiile pe care le-am creat și le-am selectat cu aranjamente și sunete de chitară - uneori profund dulci și calde, alteori granulare, aspre și provocatoare - care le-au insuflat viață.” Foarte interesante și versiunile la „Beyond Here Lies Nothing” (Bob Dylan), „Eleanor Rigby” (The Beatles) -aproape de nerecunoscut (?!)-, sau „I’m Waiting for the Man” (Lou Reed). Iar de la maestrul său Peter Green a preluat The Supernatural”, o piesă care l-a bântuit de când a auzit-o „live” prima dată în urmă cu peste 50 ani, pe-atunci cu John Mayall’s Bluesbreakers.  
 
 -Peter Parcek - Everybody Wants to Go to Heaven:
 -The Mathematics of Love - Peter Parcek:






* Brian EnoRams: Original Soundtrack (RSD 2020)....coloană sonoră ambientală în maniera  tipică a părintelui fondator britanic al genului ajuns la 72 ani, compusă de și pentru „Record Store Day”/ Ziua (internațională) a magazinului de discuri”...


* Ghetto KumbéGhetto Kumbé -LP- (2020)....„electronic, latin, world: Afrofuturistic debut album”: Am creat un trib african privind spre viitor, unul muzical psihedelic din secolul 21 ", spune Edgardo Garces (alias Guajiro), în ceea ce privește estetica lui Ghetto Kumbé.

* V.A.Angelheaded Hipster: The Songs of Marc Bolan & T. Rex -2 CD- (2020)....album tribut pe care se pare că numai o parte a artiștilor, concentrați mai ales în ultima parte a dublului set, au conservat și reprodus -conform analizei AMG/All Music Guide- „spiritul boogie original” al pieselor icoanicului hippiot și flamboaiantului star clasic glam-rock, restul adaptându-le propriului stil respectând eticheta de „Artiști variați” (circa 30 pe cele 26 piese, câteva fiind cântate în duete printre care U2 & Elton John). Cum e mai bine depinde de fiecare la recepție, cum preferă acest tip de reproduceri...Compilația reprezintă totodată și „cântecul de lebădă” al producătorului Hal Wilner răpus de Covid-19 pe 6 aprilie tocmai când lucra la acest album...iar „variația” merge și mai departe: melomani din generațiile de pe la 25/30 până spre 70 ani având șansa să-și descopere dintre favoriți pe acest album. Totuși rămân întrebări pertinente ca acestea ale unui fan: De ce lipsesc hiturile “Hot Love”, “20th Century Boy”, Cadillac” și “Celebrate Summer”? Cum de nu apar printre interpreți Morrissey și Peter Murphy (Bauhaus), mari fani Marc Bolan?”



De la Costin Grigoraș primim sistematic recomandări provocatoare interesante, una recentă fiind acești finlandezi sub comanda lui Mikko Uusi-Oukari (gtr, flt), cu 2 albume cu fler de folk medieval & rock progresiv marca anilor '70, din care doar la primul -pe care-l și prefer pentru asta- contribuie vocalista Päivi Kylmänen:

* Viima ("Wind") (Finland) – Ajatuksia Maailman Laidalta (2006)

* Viima ("Wind") (Finland) – Kahden Kuun Sirpit (2009)









Caprice (Anton Brejestovski / Russia) – Kywitt! Kywitt! (2008/09)....album recomandat de pagina/grupul „Rock In Opposition” de pe Facebook, încă unul de invidiat creat și apărut „in the territory of Russia, Belarus, Ukraine and Baltic states”

2 comentarii:

  1. Stiu ca o sa sune aiurea venita din partea mea, dar de data asta trebuie s-o spun: nu sustin ca tu ai afirmat ca stilul grupului rusesc Caprice de pe albumul Kywitt! Kywitt! este sau are tangente cu RIO, dar sa apara pe o pagina intitulata RIO e prea mult ! Stiulul rusilor (inclusiv pe acest album) este neo-medieval folk cu influente de dark cabaret si neo-classical new age, dupa cum se poate vedea si pe pagina lor de pe RYM:

    https://rateyourmusic.com/artist/caprice

    RăspundețiȘtergere
  2. Ștefan, „neo-medieval folk cu influențe de dark cabaret și neo-classical new age” este o înșiruire în același direcție cu orientarea R.I.O., care poate deci îngloba și așa ceva: așa cred eu și mai mult ca sigur și administratorul acelei pagini și grup...

    RăspundețiȘtergere