Trupa aceasta numită simplu 1 („One”) și primul și unicul ei album ne cheamă („Come” poate veni și de la „comeback”, nu-i așa?) înapoi în timp pe coasta de vest americană în Bay Area și în plină eră hippy, cu tot arsenalul imagistic și mai ales sonor al perioadei „flower-power”, a acelui logo erotico-pacifist „Make Love, Not War”. Aflată în anturajul cuplului Paul Kantner & Grace Slick -perechea principală de la deja cunoscuții psihedelici Jefferson Airplane- echipa asta în formulă de nonet, asistată de și mai mulți membrii din staff-ul tehnic de producție, va înregistra albumul în casa acestora din Bolinas și întrun studio din San Francisco, material care va fi editat ca LP de label-ul Grunt/RCA, același ca al mult mai celebrilor lor prieteni. Singurul muzician cât-de-cât cunoscut era claviaturistul (pian & orgă) Paul Crossinger care cântase vreo 2 ani cu Pearls Before Swine...În rest doar anonimi, cei mai mulți probabil la debut: 2 voci feminine, secție ritmică obișnuită bas și tobe, acompaniament de flaut, muzicuță, dulcimer, sitar și mai multe tipuri de chitare incluzând banjo, o clasă întreagă de elevi sau studenți audibili în cor întrun adevărat dar rămas obscur imn hippy „Free Rain”* (ce titlu potrivit perioadei (post)-Woodstock!)...și totul aflat sub controlul misteriosului și excentricului lider/vocalist/percuționist/compozitor & producător „Reality „D” Blipcrotch” care ar fi dorit ca LPul să fie însoțit de o frunză de marijuana și ca un fel de produs de unică folosință, să se autodistrugă după audiție la finalul feței B (!!). Din fericire tehnica nu era atât de avansată pentru așa ceva și astfel s-a păstrat pentru posteritate un album încadrat de Wikipedia la categoria „psihedelic/raga rock” la care eu aș adăuga inflexiunile solide „prog”, pasaje de improvizație „jazzy”, poate ca ingredient și puțin „acid folk”...melodicitatea și armoniile amintind încă din debutul splendidei „1 of a Kind” nu doar de Airplane -ceea ce era oarecum inerent în circumstanțele arătate la început- ci și de sonorități Renaissance, Incredible String Band sau Curved Air. Fost marinar și actor, Blipcrotch era originar dintrun orășel din statul Illinois și se pare că la doar 3 anișori devenise cel mai tânăr vocalist profesionist cu atestat (!?) în grupul de la frizeria tatălui său...Altceva nu prea se mai știe despre el nici dinainte nici după apariția lui „Come”, nici măcar numele său adevărat pe care managerul Bill Thompson de la Jefferson Airplane își amintește doar că și l-a schimbat în cel de artist R„D”B...
O soartă ulterioară mai bună ar fi meritat, deasemenea, și muzicianul nr. 2 venit de nicăieri și dispărut și el în neant, respectiv Marc Granat, coautor la 4 dintre cele 5 piese.
Albumul cu toată povestea lui fascinant-absconsă -mai ales datorită liderului- l-a preocupat pe producătorul lui Airplane Pat Leraci (aka Maurice „The Miracle Man”) și a apărut doar în U.S. și Germania fiind reeditat abia în 2005 pe CD la Lake Eerie Records și din nou anul acesta în 2015, ceea ce adaugă retrospectiv plusvaloare unui material pe nedrept neglijat în anii aceia atât de prolifici muzical din perioada apariției. Nu l-am găsit chiar integral pe YouTube, dar sunt postate separat 4 piese/secvențe (*) din totalul de 5, din care 2 le puteți auzi/viziona mai jos („viziona” e totuși prea mult spus, nefiind videoclipuri ci doar derulate, ca la multe din raritățile de arhivă, imagini cu coperțile).
- Fața A:
- "1 of a Kind" (Granat, Blipcrotch) - 04:29
- "II Car Raga" (Granat, Crissinger, Fee, Blipcrotch) - 08:38 (*)
- "Free Rain" (Blipcrotch) - 05:12 (*)
- Fața B:
- "3 Songs" (Fee, Granat, Blipcrotch) - 10:09 (*)
- "Old Englishhh" (Granat, Blipcrotch) - 07:56 (*)
Mark Baker - drums
Reality „D” Blipcrotch - voice, percussion
Roger Crissinger - organ, piano
Frank Trevor Fee - bass
Donald Ensslin - rhythm guitar, banjo
Marc Granat - guitar, sitar, dulcimer
Sarah Oppenheim - voice, autoharp
Laurie Paul - voice, tampura
Theodore Teipel - flute, harmonica, piano
