„NEWS”:
* Peter Frampton Band – Peter Frampton Forgets the Words (2021)
....elegant titlu care-ar putea ascunde că la 71 ani tocmai împliniți pe 22 aprilie, lui PF de fapt „nu-i mai „merge” vocea ca altădată” -și cu siguranță nu în tinerețe în epica „Do You Feel Like We Do?”din concertul din 1976, cu sau fără vocoder-, dar ca nou abum chitaristic exclusiv instrumental precum era și Fingerprints-ul din 2006, „uitarea” asta care include 10 „covers”-uri, cel puțin prin diversitatea sa nu-i tocmai un disc de neglijat...
-Peter Frampton Band - Reckoner (Radiohead):
* Alan Vega (Suicide) – Mutator (2021)....„recorded in the mid of '90s”
....un minimalist tur de forță electronic „scos de la sertar” postum al unuia dintre membrii „synth-punk duo-ului agresiv” Suicide (cu Martin Rev), mult mai influent după ce n-a mai existat. Alan Vega a murit în somn în 2018...
-Alan Vega-Mutator (Playlist):
* Cabaret Voltaire (Richard H. Kirk) – BN9Drone (2021)
* Toumani Diabate & London Symphony Orchestra – Kôrôlén (2021)
-Toumani Diabaté And The London Symphony Orchestra - Haïnamady Town (Official Video):
* Jupiter (Bokondji) & Okwess – Na Kozonga (2021)....„world”
* Balaphonics (Congo/France) – Spicy Boom Boom (2021)....„funk, world”
* Delgrès (Pascal Danae Trio, Guadeloupe/France) – 400 AM (2021)....„blues, funk, rock, world”
* Dumpstaphunk – Where Do We Go From Here (2021)....„funk”
* Steve Cropper – Fire It Up (2021)....„blues, soul”
* Mark O'Connor (gtr) – Markology II (2021)....„acoustic folk”
- Mark O'Connor (gtr) – Markology (I) (1979)....cu Tony Rice (gtr) & David Grisman (mandolin)...
* Polly Paulusma – Invisible Music: Folk Songs That Influenced Angela Carter (2021)....„indie-folk” tribute album...
* Matt Sweeney & Bonnie ‘Prince’ Billy – Superwolves (2021)....„indie-folk”
* Satomimagae (voc & gtr, Japan) – Hanazono (2021)....„alternative folk, ambient, lo-fi”
* Peter Kris – No Language for the Feeling -2 X cassette- (2021)...„alternative folk, ambient” à la Vini Reilly/Duruti Column...
- Peter Kris – Error into the Sun -2 X cassette- (2018)
* jess joy (Jessica Ramsey) – PATREEARCHY (2021)....„art pop, indie-pop”
* Field Music – Flat White Moon (2021)....„art rock, indie-pop”
* Sook-Yin Lee & Adam Litovitz (Canada) – jooj two (2021)....„art pop, synth-pop”
* Maxwell Farrington & Le SuperHomard (Christophe Vaillant) – Once (2021)....„chamber pop”
* Steve Moore – Analog Sensitivity (2021)....„ambient, electronic”
* Maxwell Sterling – Turn of Phrase (2021)....„electronic, experimental”
* Vladislav Delay (Sasu Ripatti, Finland) – Rakka II (2021)....„electronic, experimental”
* Ståle Storløkken – Ghost Caravan (Hubro, 2021)....„classical, experimental”
* Bob Uck & The Family Truck (Hardy Fox) – Oddities 2013-2015 (Klanggalerie, 2021)
....„mastermind”-ul de la The Residents, cu identitatea dezvăluită abia cu puțin timp înainte de a ne părăsi în 2018 și care are mai multe realizări sub diverse denumiri -unele păstrate pentru a fi lansate postum la dorința sa-, aici cu singura colecție „obscură” lansată sub acest nume...
....din care-mi lipseau numai 2 piese din „puzzle”, găsite acum:
* Alec K. Redfearn & the Eyesores – The Smother Party (2006)
[Detieti (Russia) - Frogressive Punk (2018)]
...alte influențe:
* Adrian Raso (gtr) – Frozen In Time (2021)
* Lifesigns (John Young) – Altitude (2021)
-Cardington:
* Noetra (Jean Lapouge: gtr, France) - Neuf Songes (1981, Musea 1992)
...."Great band close Julverne, Aranis and Miriodor"...zice cel care-a postat fotografia copertei pe pagina "Rock In Opposition" / Facebook....
WAYSIDE MUSIC
...mai întâi, câteva titluri (^) găsite din stocuri anterioare:
^ Desertion Trio (Nick Millevoi: gtr) - Numbers Maker -live 2019- (Cuneiform, 2020)
^ Jack O' The Clock – Witness -live- (2019)
^ Panzerpappa (Norway) - A Trip to France -live- (2018)
- Panzerpappa (Norway) - Summarisk Suite (2019)
^ Matthew Shipp & Evan Parker - Leonine Aspects -live- (RogueArt, 2021)
....și cele din ultimul stoc:
- Colosseum - Bread & Circuses (1997)
- Dransfields - The Fiddler's Dream (1976)
- Freddie Hubbard - Gleam -Live in Tokyo, 1975 -2 CD- (Wounded Bird Records, 2012)
- John Fahey and his Orchestra - Of Rivers and Religion / After the Ball (1972 / 1973)
- Magna Carta - In Concert -Live in Amsterdam- (1971)
- Rapoon (Robin Storey) - In These Ancient Times (2021)
- The Groundhogs - Swedish Radio Masters '76 (2009)
- Groundhogs - Black Diamond (1976)
- Groundhogs - Crosscut Saw (1976)
- Univers Zéro (Belgium) - Crawling Wind (1983, Cuneiform 2001)
- Univers Zéro (Belgium) - The Hard Quest (1999)
- XTC - drums and wires (1979)
- XTC - Skylarking (1986)
Portretul „Seattle's Avant Goddess”-ei AMY DENIO, via MK:
"Amy Denio, o grozavă compozitoare, interpretă și multiinstrumentistă, din păcate prea puțin cunoscută....o apreciez de la discurile pe care le cunosc deja cu Tone Dogs, Curlew și Pale Nudes...
....Albume solo foarte interesante are Amy Denio care de la început (No Bones, 1986) a arătat mare interes în experimentul stilistic dar și liric (colaje "spoken word") având o amprentă proprie printr-o exprimare artistică provocatoare și curajoasă, departe de un „mainstream” plictisitor. Pe următoarea casetă (No Elevators, 1988) potențialul ei este și mai clar direcționat spre un stil muzical imposibil de clasificat, așa cum este cazul și la CD-urile foarte diverse ale unui F. Frith! Pe lângă acest fapt mai și cochetează cu o sumedenie de instrumente (unele "self-taught") și până aici încă nu a folosit acordeonul, integrat cu așa mult gust în anii următori...până acum sunt convins că este o artistă deosebită, îmi place abordarea ei minuțioasă și mi-o pot bine închipui cum migălește la piese în cămăruța ei minusculă...
....Am continuat cu Amy Denio prin albumele Never Too Old To Pop A Hole și Birthing Chair Blues, ambele continuând linia din cele precedente, cu compoziții și mai solide neeliminând factorul melodic, iar dexteritatea la instrumentatie, e mărită! Dar și la voce excelează prin experimente neobișnuite ("Nostrile Mittening" și "When George Bush Was Head Of The CIA", ambele de pe "Birthing Chair Blues"), aici poate și prin folosirea studiului unui gen vocal plin de senzualitate numit "Thumri" din India. La toate albumele înregistrate până în 1991 mă fascinează faptul ca Amy interpretează toate instrumentele cu măiestrie și inspirație la un astfel de nivel!...
....Cu Tone Dogs Amy Denio colaborează acum cu o formație, aceasta colaborare îi face bine iar cu basistul Fred Chalenor concurează la compoziții, ambii având aceeași poftă spre experiment muzical, departe de sonoritățile obișnuite! Cu toate că pe primul CD "Ankety Low Day" sunt prezenți invitați iluștrii ai acestui gen (Fred Frith și clasicul Hans Reichel), piesele sunt cam liniare. Mie îmi place mai mult al doilea album "The Early Middle Years" pt. că piesele sunt mai incisive și interesante cu o Amy versatilă la saxofon și folosind pentru prima dată acordeonul (aici de fapt musette), pregătindu-ne pentru ce va urma în anii următori. Pe tot acest album sunt vocalize superbe și „dueluri” la bass cu Fred Chalenor (între timp decedat în 2018 la 63 ani), tot un multiinstrumentist ca si Amy. Album superb!!!....
....Am continuat cu albumele Amy Denio: "Tongues" și Curlew: "A Beautiful Western Saddle", ambele din 1993. Dexteritatea la sax și acordeon este în creștere, vocal acoperă cu ușurinta mai multe octave. Amy este o cercetătoare, caută mereu nișe stilistice noi și experimentează cu texte slave (?) sau „fake” slave și dispozitive electronice. Pe albumul formației Curlew Amy apare doar la voce și îl citez pe liderul saxofonist George Cartwright: "...deciding who should sing, was easy: Amy has been one of our favorites for a long time". La audiția albumului ne dăm seama de ce, aceasta apreciere fiind din anul 1989 (!!): Amy acoperă pasaje de acapella, armonice până la elemente atonale/experimentale și gaga. Pe albumul acesta se poate admira înca o dată genialitatea lui Tom Cora la vioară...ce pierdere imensă în sfera muzicală (dispariția sa la numai 44 ani în 1998)!
Completare la CD-ul Curlew: textele provin de la poetul Paul Haines, cunoscut și din colaborările pe "Escalator Over The Hill" al Carlei Bley, "Trace" cu trupa Roof și "The Memphis Years" tot cu George Cartwright....
....După colaborarea foarte bună cu trupa Curlew a avut loc încă una deosebită cu EC Nudes (mai apoi sub numele Pale Nudes), poate chiar mai fructuoasă decât cea cu trupa anterioară. Pe primul CD "Vanishing Point" colaborează cu Chris Cutler si Wädi Gysi (chitarist elvețian f. interesant, din păcate prea puțin cunoscut, l-am admirat mult în colaborarea lui cu Hans Reichel în duet la chitare pe albumul "Show-Down"). Amy dovedește înca o dată cât de versatilă a devenit atât pe acordeon cât și pe saxofon! O muzicalitate mărită cu piese mult mai accesibile poate fi urmarită pe urmatoarele două albume: "Wise To The Heat" din 1995 și "Soul Come Home" din 1998, pe ambele în locul lui Cutler apar Michael Gerber la bass și Will Dowd la tobe. Piesele sunt tot mai armonioase, se poate bine compara o nouă interpretare a minunatei piese "Axis", sau sonorități gen ska în piese ca "Family" aducând aminte de piesele energetice și de voie bună ale unor Madness. Nu știu de ce această colaborare nu a ajuns la urechile unui public mai larg, materialul fiind și foarte accesibil dar și virtuos, cu un mix din mai toate genurile muzicale moderne plus ceva ingrediente R.I.O. și avangardă mai puțin ermetică!"
Felicitări și mulțumiri lui MK / Germania, chiar dacă portretul unificat trimis în 4-5 scurte episoade poate n-a „acoperit” cronologic chiar tot materialul propus: iată un „story” făcut profesionist cum sper să-l finalizăm împreună cândva sănătoși și pe cel mai de demult convenit al Annettei Peacock...
-June 9th, 2020 - The Amy Denio Experience (8:30pm PT):
Azi 30 aprilie e „Ziua mondială a jazzului”, era așadar mai potrivită o postare pe celălalt blog mai ales că s-au adunat destule albume noi și pentru acolo...dar am avut și aici destule muzici compatibile în frunte cu Amy Denio.
