Coda la Amy Denio, plus...Dave Sturt, Nils Frahm, Aksak Maboul, Dirtmusic, Cucina Povera, Igorrr, Jack O' The Clock (1)...

* Amy Denio – Prodigal Light (Spoot Music, 2013)
...Acest album găsit după postarea anterioară este mai aproape, fără vioară în prim plan dar cu o sumedenie de voci și invitați, de muzicile unor Carla Kihlstedt sau Meg Mulhearn, pentru cunoscători. Protagonista a compus întregul material -15 teme- cu excepția tradiționalei "Sventola La Bandiera Rossa" și apare ca interpretă la: „Electric Guitar, Bass, Alto Saxophone, Clarinet, Flute, Accordion, Piano, Percussion, Voice”. Cât de...altfel poate fi, liric și muzical, o cantautoare ca Amy Denio în opoziție față de ce oferă domeniul controlat de interese și edulcorat al „mainstream”-ului, ne-o spune și acest titlu: „I'm Glad Today Is Monday”.

* Dave Sturt (bass, Gong / Jade Warrior / Bill Nelson / Cipher) - Dreams & Absurdities (Esoteric Antenna, 2015)....„with Steve Hillage, Bill Nelson, Jon Field, Kavus Torabi, Theo Travis & the late Daevid Allen, etc”
....Excelent album, o „scăpare” de-a mea din trecutul prog-rock-ului psihedelic recent, recuperată acum. Cu un început „fusion”, piesa „Mirage” gen raga indiană à la (John McLaughlin &) Shakti, albumul e continuat apoi cu lungile și cinematic-ambientalele „Transcendence” și „Hollow Form” (circa 7 min. fiecare), dominate de liniile de fretless bass. Le ascultam savurându-le și mă gândeam în acel moment că veterani septuagenari ca Eberhard Weber sau Arild Andersen, odată cu iminenta lor retragere naturală, nu vor lăsa locuri neocupate la acest instrument în liga 1 a imaginarei scene pan-europene, cu așa urmași talentați precum britanicul Dave Sturt. De pe la piesa 05.„Jaffa Market” apar și chitariștii, regretatul Daevid Allen/Gong fiind chiar și co-autor a lui „Unique & Irreplaceable”, cu siguranță una dintre ultimele sale compoziții -ne-a părăsit pe 13 martie 2015, albumul apărând în decembrie-, în plus și cu un titlu ce i se potrivește perfect. Ultimele 3 piese, între care și tema-titlu, concluzionează un album având toate calitățile necesare unui premiat al anului, fie și post factum, respectiv în arealul Prog Psychedelic, Fusion sau Jazz Rock electronic ambiental...album pe care l-am ascultat de 3 ori la rând (oare de când nu s-a mai întâmplat așa ceva?) fără să fi știut în acele momente prea multe date despre protagonist. Dar acum, impulsionat de „Vise și absurdități” și de ultimele 2 albume Gong în care același Dave apare și în postura de compozitor, îmi propun să spicuiesc din ce pot găsi cu ce-a mai realizat în trecut basistul Dave Sturt și n-am știut, de ex. cu trupele Jade Warrior: „Now” (2008) sau Cipher: „One Who Whispers” (2002)...sau, în aceeași idee, să-mi reamintesc albumele demult uitate Jade Warrior: „Breathing The Storm” (1992) și „Distant Echoes” (1993). Apropo de fostul chitarist din Be Bop Deluxe prezent printre invitați, nu demult a apărut recent remasterizatul box-set cu muzica de film a acestuia:
* Bill Nelson - Dreamy Screens: Soundtracks from Echo Observatory -3 CD Box-Set- (1981-1982) (2017)
.....CD 1: Sounding the Ritual Echo (Atmospheres for Dreaming)
     CD 2: Das Kabinet
     CD 3: La Belle et La Bête („Beauty & the Beast”)
Chitaristul mai are și 2 albume de studio solo, recente și interesante: Special Metal (2016) și The Awakening of Dr. Dream (2017), poate o să mă ocup de subiect cândva separat.


https://www.youtube.com/watch?v=AOH6-BJ-oRw

* The Octopus Project [Dave Fridmann (The Flaming Lips, MGMT) & Danny Reisch (Shearwater)] - Memory Mirror (2017)

* MGMT - Little Dark Age (2018)
Mult mai ritmatul proiect indie-rock al prolificului producător de la The Flaming Lips, plus albumul-pereche mai nou cu nu mai puțin dinamicul grup MGMT.

* Nils Frahm - All Melody (Erased Tapes, 2018)
Pe acest al 7-lea album al compozitorului „post-techno, neoclasic & minimalist” german, material  înregistrat în mijlocul unei păduri („My Friend the Forest”), în studioul Funkhaus dintr-un castel din estul Germaniei, întâlnim în afara de pian și orgă, contribuții aduse și de prieteni muzicieni la „complet melodioase” trompete, sintetizatoare modulare, triluri de păsări și sunete de beatbox.

https://www.youtube.com/watch?v=kv2nmefHc9Y

* Véronique Vincent & Aksak Maboul - 16 Visions of Ex-Futur -2 CD- (rec. 1980-83, rel. 2016)

* Aksak Maboul (Belgium) (V.A. – Made To Measure Vol.1) - 'Un Chien Mérite une Mort de Chien' (1984)

* The Honeymoon Killers ("Les Tueurs de la Lune de Miel"/Belgium) - Spécial Manubre! (1977, CD 2009)

Cu ultimele 3 titluri am completat la discografia belgienilor conduși de multi-instrumentiștii Marc Hollander (fondatorul Crammed Discs) și Vincent Kenis, dominată de „Onze Danses Pour Combattre La Migraine” (1977) și „Un Peu De L'Âme Des Bandits” (1980), 2 albume pe care apar mulți invitați iluștrii și lăudate în mai toate recenziile „avant-rock”.

https://www.youtube.com/watch?v=HgovnXZwqEI

https://www.youtube.com/watch?v=obrXXyeXjoA

* Dirtmusic (Chris Eckman & Hugo Race) [Slovenia/Australia] - Bu Bir Ruya (2018)....with Murat Ertel (saz) from Baba Zula, etc.

Ce eclectic material al duoului, tipic erei globalizării pe care-o traversăm, pentru că de data asta e un album „tri-continental” înregistrat la Istanbul cu contribuții importante turcești. Pe blogul de jazz o să mă ocup probabil în curând de un album, tot din ianuarie 2018, al saxofonistului american David Murray dedicat memoriei lui Mehmet „Memo” Uluğ, regretatul proprietar/fondator al clubului Babylon/Istanbul și al casei de discuri Positif care au făcut posibilă pătrunderea și popularizarea jazzului experimental în Turcia, asta ca să realizăm prin cele 2 exemple discografice recente că în cultură -și în muzică, în particular- lucrurile se derulează, din fericire, conform unor afinități și conexiuni independente de contextul de moment socio-politic, teoretic ostil...

https://www.youtube.com/watch?v=fHEySrt_BX8

* Cucina Povera (Maria Rossi, Finland/Scotland) - Hilja („Silent”) (Nightschool Records, 2018)

„Aparent inaccesibil, straniu și dezorganizat” (cum l-am găsit descris întro recenzie ce-o asocia pe autoare cu Elizabeth Fraser/Cocteau Twins sau Lisa Gerrard/Dead Can Dance), albumul experimental de debut al finlandezei sub numele preluat din limba italiană semnificând stilul de a găti în bucătărie cu orice se găsește pe-acolo, trebuie „pătruns” cu atenție și răbdare pentru a-i găsi captivantele mantras-uri, imnuri și liturghii.

https://www.youtube.com/watch?v=sFs7y9N6ci8

* Igorrr (a.k.a. Gautier Serre/France)

Regal muzical eclectic oferit de acest francez de 33 ani, pe cât de bogat pe atat de neașteptat și provocator. „Vreau să fac doar muzica pe care-o iubesc, fără să mă întreb dacă va fi prea complexă sau prea departe de cea ce le place oamenilor....care să aibă sens pentru mine, fără restriții, ca o mare petrecere cu metaliști pletoși, tocilari electroniști, fani de muzică clasică și barocă și țigani violoniști care se îmbată și se bucură împreună să aducă ceea ce e mai bun din fiecare gen” zice pe site-ul personal cel influențat deopotrivă atât de Chopin, Domenico Scarlatti sau Bach, cât și de Cannibal Corpse, Meshuggah, Taraf de Haidouks sau Aphex Twin. Acum aflat în fruntea unui grup cu care-i pornit să cucerească anul acesta și America.
  * Igorrr (Gautier Serre/France) - Savage Sinusoid (2017)
  * Igorrr and Ruby My Dear - Maigre -EP- (2014)
  * Igorrr - Hallelujah (2012)
  * Igorrr - Nostril (2010)
  * Igorrr - Baroquecore -EP- (2010)
  * Igorrr - Moisissure (2008)
  * Igorrr - Poisson Soluble (2006)

https://www.youtube.com/watch?v=UBakgOHKI-g


La orizont se întrevede un minunat grup american, un 5-tet din Oakland cu care am ascultat deocamdată doar 2 albume din setul de 5, unul mai interesant ca celălalt, cele cu coperțile reproduse mai jos (mai au în discografie și un mini-album de covers-uri):

* Jack O' The Clock (USA)

  * Repetitions of the Old City - I (2016)
  * Night Loops (2014)

  * All My Friends (2013)
  * How Are We Doing and Who Will Tell Us? (2011)

  * Rare Weather (2008)

Pe „bandcamp.com” stilul muzical e descris în înșiruirea „avant-folk / avant-prog / chamber folk / progressive rock / rock in opposition”.

                                                     Repetitions of the Old City - I    

                                                                        -va urma-

Coda la „Prog...En Avant”, plus „la cald” despre Amy Denio și „la rece” despre NSRD, foștii „inexistenți” letoni

https://rateyourmusic.com/customchart?page=1&chart_type=top&type=album&year=2017&genre_include=1&include_child_genres=1&genres=avant-prog&include_child_genres_chk=1&include=both&origin_countries=&limit=none&countries=

* Merkabah (Poland) - Million Miles (2017)
* Dai Kaht (Finland) - S/T (2017)
* Polite Refusal (Russia) - Geese and Swans (2010) (**)
* Suburban Savages (Norway) - Kore Wa! (2017)....Panzerpappa side-project
* Karda Estra (UK) - Infernal Spheres (2017)
* MediaBanda (Chile) - Bombas en el Aire (2017)
* Nooumena (France) - Controlled Freaks (2017)
* Moteur! (France) - Moteur! (S/T) (2017)
* Aranis (Belgium) - Smells Like Aranis (2017)
* Le Ton Mité (McCloud Zicmuse, Belgium) - Passé Composé Futur Conditionnel (Made To Measure, 2017)

Seria de 10 albume din link-ul de mai sus e datorată împătimitului colecționar și vechi amic Ștefan Pelin din București, unul dintre primii și cei mai activi contributori ai site-ului „www.rateyourmusic.com” și ea completează postarea anterioară „Prog En Avant...” cu titluri neîntâlnite în celelalte surse, din „poll”-ul incluzând 36 albume în total. Se remarcă poziția de frunte a polonezilor, o dată în plus trupele franceze și belgiene -membrii din Aranis anunțând recent că grupul nu va mai continua activitatea sub acest nume- , scandinavii și „Refuzul politicos” rusesc despre al cărui titlu (**) scris pe copertă doar în alfabetul chirilic trebuie să specific că nu cred că este cel din „poll” ci un album anterior, singurul găsit (deși nu exclud varianta că ar putea fi vorba, teoretic, de o reeditare după 7 ani a aceluiași material). Interesant și grupul din Chile, singurul neeuropean.

 

* Amy Denio - The Big Embrace („l'Abbraccione”) (Spoot Music/Ascap, 2017)

Artista aceasta complexă -„singer, multi-instrumental (alto sax, accordion, clarinet, gtr, bass, theremin, etc) composer and improviser, polyglot, producer, photographer, musical transcriber, Reiki practitioner, teacher, collaborator, creator”- din Seattle, având multe similitudini cu la fel de inclasificabila Erika Stucky, îmi oferă prin „larga îmbrățișare” bilingvă a noului album cel mai bun pretext ca să-i focalizez pe cât posibil mai multe contribuții culese din vasta carieră de peste 3 decenii de muzică avangardistă de dans, teatru și film având mult de-a face cu „world music” (Japonia, India, Taiwan, America de Sud), cu folk-ul european și balcanic -vezi proiectele cu Kultur Shock al lui Srdjan „Gino” Jevdjevic (Bosnia/SUA) și cu muzicieni din Cehia, Estonia, Austria, Italia, Croația, Rusia- și, nu în ultimul rând, cu jazzul liber improvizat. Cu-atât mai mult artista merită atenție și un loc aparte pe acest blog cu cât tocmai a scăpat recent de cancer la sân după un intens tratament medical de 6 luni. Nodulul de circa 1 cm încă neinvaziv fusese depistat se pare la timp și a fost numit de artistă „Donald” (!)...da, exact acela la care vă gândiți. Proiectele și colaborările ei viitoare sunt astfel valabile pentru cea care-și însoțește numele de pe site-ul personal cu „Music, community, occasional perfect moments” și care apare cântând și în locuri cu totul neconvenționale: spitale, ospicii, închisori, printre ruine...iar ca țări, a concertat și foarte aproape de noi, în Bulgaria, Grecia, chiar de mai multe ori în Ungaria:
https://amydenio.me/

Iată „momentele ocazionale” pe care le cunosc mai mult sau mai puțin, începând cu „Ankety Low Day” și „Vanishing Point” descoperite în Germania și trimise încoace și nouă, amicilor săi melomani români, de același amabil Marius Kraxner, „declanșatorul” atâtor alte subiecte de-aici și de pe blogul paralel „VicTim of Jazz” unde Amy Denio s-ar fi putut la fel de bine integra. De remarcat cele 2 colaborări recente cu italienii din OU:

* Amy Denio - No Bones -cassette- (Spoot Music, 1986)
* Amy Denio - Birthing Chair Blues -Limited Edition- (Spoot Music, 1991)
* Amy Denio - Tongues (Spoot Music, 1993)
* Amy Denio/Pat Graney Dance Company - Tattoo -Unit Circle Soundtracks Series, Vol 1- (2000)
* Amy Denio & Petunia - To Lie Tenderly (Spoot Music, 2002)
* Amy Denio, Madeleine Sosin & Abel Rocha - Ama Trio -EP- (2012)
* Lao Tse & The Entropics (Amy Denio) - Spagga! (PopLlama, 1987)
** Tone Dogs - Ankety Low Day (C/Z, 1990)....nominated for a Grammy Award
* Tone Dogs - The Early Middle Years (Soleil Moon Recordings, 1991)
** The (EC) Nudes - Vanishing Point (RéR, 1994)
* Pale Nudes - Wise To The Heat (ReCDec, 1995)
* Pale Nudes - Soul Come Home (RecRec, 1998)
* FoMoFlo (Japan, with Amy Denio) - Slug & Firearms (God Mountain, 1996)
* BTMSQ (Amy Denio) & Ne Zhdali (Estonia) - Pollo d'Oro (No Man's Land, 1997)
* OU („Egg”) (Ersilia Prosperi Group/Italy, with Amy Denio) - Pisces Crisis (Spoot Music, 2014)
* OU (Ersilia Prosperi Group/Italy, with Amy Denio) - Scrambled! (Spoot Music, 2015)
* The Danubians (Amy Denio/USA & Pavel Fajt/Cehia) - S/T (Cuneiform, 2000)
* Die Resonanz Stanonczi (Austria, with Amy Denio) - Live at Jazzit (2006)
* Tiptons (Amy Denio) - Tsunami (No Man's Land/Spoot & Zipa, 2004)
* The Tiptons Saxophone Quartet (Amy Denio) - Laws of Motion (Spoot & Zipa, 2008)
* The Tiptons Saxophone Quartet - Strange Flower (Zipa/Spoot Music, 2010)

* NSRD („Nebijušu Sajūtu Restaurēšanas Darbnīca”) (Latvia) – The Workshop for the Restoration of Unfelt Feelings (1982-1989) (STROOM/Belgium, 2017)....„art pop, experimental, lo-fi”

„Workshop”-ul pentru restaurarea sentimentelor inexistente” din Riga/Letonia este considerat, alături de Kino (**), unul dintre cele mai valoroase grupuri nedescoperite din fosta Uniune Sovietică. Poetul-recitator Juris Boiko (1954-2002) și arhitectul Hardijs Lediņš (1955-2004) au fost regretații lideri creatori ai unui soi unic de pop electronic subversiv -numit și „underground agitpop”-, dar, pentru că ei nu știau să cânte la vre-un instrument, au recrutat amici muzicieni sau cunoștințe (actori, designeri, etc) care să contribuie, fiecare cum poate, la întâlnirile subterane pe fondul social tensionat pe care-l știm și noi foarte bine al cenzurii comuniste: Imants Žodžiks, Aigars Sparāns, Dace Šēnberga, Inguna Černova, Mārtiņš Rutkis. Ca să se ajungă la o creativitate altfel greu sau imposibil de atins și total neconvențională, cei implicați căutau să devină hipnagogici, adică în acea stare între veghe și somn pe care o converteau cam o dată la 6 luni în creații muzicale, în sesiuni lungi de 24 ore în care experimentau combinații de electronică modernă cu spiritualitatea arhaică, elemente din constructivismul arhitectural rus cu tradițiile rurale letone, devenind primii exponenți letoni în „new wave” și „new age”, cu reflectarea în texte a situației socio-politice dinafara uniformizantelor mici apartamente de bloc ale cenușiilor cartiere muncitorești: excluderea politică, sărăcia, cenzura culturală, viitorul incert...
Tehnic, la nivelul anilor '80, se foloseau pentru „performances”-uri, artă foto și video, concerte și instalații, noile calculatoare, claviaturile Casio și tehnologia video, înregistrările se făceau pe benzi de magnetofon și videocasete iar albumele se distribuiau limitat și selectiv exclusiv pe casete audio. Dar chiar și-așa au existat acuzații de samizdat și hărțuiri juridice înainte de perestroika față de membrii trupei care după destrămarea URSS au emigrat mai toți și s-au axat pe proiecte solo. Singurul rămas în Letonia, Hardijs Lediņš, a mai făcut muzică până s-a stins din viață în 2004.
Cele 12 teme ale compilației prin care-am cunoscut acest grup are fiecare povestea ei (preferata mea: „Sieviete ar Casio/Woman with Casio”) și ele conturează despre ce e vorba la general, dar cel mai indicat pentru aprofundare ar fi albumele audio și materialele video, inclusiv albumul în colaborare cu vocalista Ieva Akuratere, cunoscută mai ales din trupa Pērkons. Dacă sunteți fani Laurie Anderson, The Residents sau, ca să venim mai încoace geografic, dacă vă place grecoaica Lena Platonos sau slovenii Begnagrad de care m-am ocupat cândva, atunci sigur muzica NSRD n-o să vă lase indiferenți:

* NSRD - Neskaties (1988)

* NSRD - Skaties Vai Neskaties (1989)

* NSRD - Dr. Enesera binokularo deju kursi {1987}
* NSRD - Fakti (1989)
* NSRD - Faktu Vispar Nav (1987)
* NSRD - Invaliidu Tramvajs (1983)
* NSRD - Kuncendorfs un Osendovskis (1985)
* NSRD - Viegli 3 mana sirds (neizdots) (1992)
* NSRD un Ieva Akuratere - Dziesmu Neizdotaas Versijas (1989)

Am folosit în prezentarea letonilor informații din revista Quietus, cu o singură observație (**): eu n-aș pune deloc pe același plan trupele NSRD și Kino pentru că ultimii, din ce cunosc, sunt exponenții unui pop-rock mult mai simplist, chiar comercial...

Iată și o selecție video din care se remarcă colaborarea cu actorul Kaspars Rolšteins în ceea ce s-a dorit replica letonă la cunoscuta operă minimalistă „Einstein On The Beach” a lui Philip Glass.

NSRD - Koncerts Liepājā (1988)
https://www.youtube.com/watch?v=aEKCAow8R58

NSRD un Ieva Akurātere - Koncerts Ogrē (1988)
https://www.youtube.com/watch?v=_ZgAKXSN8S0

NSRD - Transwelt/Transzeit (1986)
https://www.youtube.com/watch?v=4xV0roTkk5s

NSRD | Kurmis Alā (akcija) / 1988
https://www.youtube.com/watch?v=2Iuf_s0UxH4

NSRD | Pavasara sekvences (1984 - 1988)....postprodukcija "Krupis Baravika" 1991
https://www.youtube.com/watch?v=U6czMAnEkf0

[NSRD Performance] Dr. Enesera binokulāro deju kursi (1987)
https://www.youtube.com/watch?v=pVVmCtuybEg

[NSRD vides projekts] "Pavasara tecīla" (1987)
https://www.youtube.com/watch?v=vDE6Mc2n6yY

[NSRD akcija] "Aisberga ilgas / Vulkāna sapņi" (1987)
https://www.youtube.com/watch?v=GmeQDS337Bs

„Rolstein on the beach” (1997) - experimental opera by Hardijs Lediņš & Kaspars Rolšteins
https://www.youtube.com/watch?v=q3XUBeeiBCg

Anul Nou demarează cu Prog...„En Avant”

Provocarea majoră pentru mine a perioadei de trecere dintre ani a adus-o pagina de pe Facebook „Avant Progressive” (Public Group), respectiv administratorul muzician și inginer de sunet israelian Udi Koomran care a propus un set de „20 albume ale anului 2017”, număr mărit apoi treptat de membrii și apropiați până la peste 30. La unele trupe am trecut în paranteză numele liderului, eventual și instrumentul principal, la altele țara/orașul de rezidență...iar în câteva cazuri am extins audierile și cu materiale discografice anterioare, inserând în postare și cele mai frumoase și ingenioase coperți.
După votările bifate din respectivul „poll”, a rezultat acest podium cu noile albume 2017 ale unor trupe active încă din anii '80, revenite după ani buni de întrerupere:
1. Thinking Plague (SUA) - Hoping Against Hope
2. Miriodor (Canada) - Signal 9
3. Cheer-Accident (SUA) - Putting Off Death

Desigur că dincolo de confirmări și unele albume deja remarcate și comentate (aici sau pe blogul VicTimofJazz), m-au interesat titlurile pe care nu le știam/aveam din acest clasament, dar am făcut și o intensivă „cură” cu muzica albumelor anterioare ale canadienilor Miriodor, asociați -în pofida opoziției liderului- trupelor europene de pionierat ale curentului R.I.O./Rock In Opposition -melanj de rock progresiv, „chamber music” și jazz-, respectiv Univers Zéro (Belgia) și Art Zoyd (Franța)...în timp ce americanii de la Thinking Plague sunt considerați mai apropiați stilistic cu englezii Henry Cow și cu grupul derivat Art Bears:
* Miriodor - Cobra Fakir (Cuneiform, 2013)
* Miriodor - Avanti! (2009)
* Miriodor (with Lars Hollmer) - Parade + Live at NEARfest 2002 -2 CD- (2005)
* Miriodor - Mekano (2001)
* Miriodor - Jongleries Élastiques / "Elastic Juggling" (1996)

„Full performance of Miriodor at the Freakshow festival in Würzburg, Sep 23, 2017”:
https://www.youtube.com/watch?v=CqAZxbSE6So

Revenind la anul 2017 și noile descoperiri, cele mai multe și plăcute surprize au venit din Franța, începând cu grupul eclectic și numeros Aquaserge care a egalat în ultimele zile la nr. de voturi locul 3 și pentru a cărui muzică site-ul www.discogs.com adaugă la stilul „Prog Rock” înșiruirea „Experimental, Krautrock, Chanson, Bossa Nova, Avantgarde & Soundtrack” (în timp ce, curios, genul este considerat simplu „pop”, fără un necesar sufix, după părerea mea, de tip „avant-”!):
** Aquaserge - Laisse Ça Être (Almost Musique/Crammed Discs, 2017)
https://www.youtube.com/watch?v=030gn_RqC0k

* Albert Marcœur & Le Quatuor Béla – Si Oui, Oui. Sinon Non (Béla Label, 2017)
Veteranul cantautor de 70 ani (împliniți în prea mare anonimat, fie și pentru un gen de nișă, pe 12 decembrie) revine după circa 10 ani cu un album cameral cu un  nou 4-tet de coarde...și având ca titlu un joc ingenios de litere/cuvinte.

** Yolk (Valentin Carette: guitar) - Solar (Love Mazout, 2017)
Grup cu un stil post-Magma, vocea feminină adeseori „multiplicată” fiind Delphine Delegorgue.

** Camembert (Strasbourg) - Negative Toe (AltrOck Prod, 2017)
Descrierea „a jazz-rock trip on the edge of the Galaxcheese!” face referire printr-o glumă la cunoscuta marcă franțuzească de brânză, dar vorbind de muzică trebuie să mai avem în vedere și influența mai mult decât probabilă a titlului unui album important al trupei Gong din 1971, anume „Camembert Electrique”. Cei 6 tineri muzicieni erau și mai tineri în 2014 când le-a apărut prima secvență live pe YouTube:
https://www.youtube.com/watch?v=OeOr4hPL3Vs

** Forever Pavot (Emile Sornin) - La Pantoufle (Born Bad Records, 2017)
....„pop psychédélique baroque et cinématographique”

** Odessey & Oracle (Lyon) - Speculatio (Les Disques Bongo Joe/Genève-Suisse, 2017)
Excelent trio format din 2 talentate doamne și un lider compozitor la fel de poli-instrumentist:
     - Fanny L'Héritier: lead vocals, baroque cello & electromechanical piano, compositions, lyrics
     - Alice Baudoin: electric harpsichord, analog synths, recorders and vocals
     - Guillaume Médioni: guitar, dobro resonator guitar, banjo, viola da gamba, vocals, compositions, lyrics
Numit după albumul de cult din 1968 al trupei The Zombies, trioul din Lyon a debutat cu:
  - Odessey & Oracle and The Casiotone Orchestra - Self-Titled (Folkwit, 2014)
Iată în limbile lor originale 2 descrieri din cronici ale muzicii foarte interesante a trioului:
„Deux ans après “... and The Casiotone Orchestra”, Odessey & Oracle poursuit ses explorations spéculatives et colorées à travers une recherche sonore aventureuse, mêlant sonorités acoustiques et instruments classiques (voire baroque) à toute une palette de specimen analogiques datant des années '60 et '70.
Une musique rétro futuriste dont les arrangements sophistiqués soulignent un songwriting débridé aux influences hétéroclites (Brian Wilson/Beach Boys, Caetano Veloso, Incredible String Band, White Noise, J.S. Bach, Moondog, Robert Wyatt...).
Les textes, en Français, à la fois surréels et utopistes témoignent des contradictions de notre temps et invitent à imaginer un amour révolutionnaire.”

http://folkwit.com/artists/odessey-and-oracle

...„Their music draws its influences from a broad spectrum: from early classical music (medieval, baroque, renaissance) through to contemporary electronic music and is expressed through expansive and sophisticated arrangements featuring instruments ancient (viola da gamba, baroque cello, flute) and modern (electric pianos, Dobro, banjo, analogue synthesizers)”.

https://www.youtube.com/watch?v=OqMsRArd8Rk

Alte noutăți din aceeași sursă amintită la început, plus adăugiri din comentarii (cu ** sunt cele evidențiate care mi-au plăcut mai mult):

* Korekyojinn Acoustic (Japan) - Kaleidoscope (2017)
** sub: shaman (Singapore) - Apnea (2017)
https://www.youtube.com/watch?v=rgoDcw2Ktso

* Wobbler (Norway) - From Silence to Somewhere (2017)
* Rikard Sjöblom’s Gungfly (Sweden) - On Her Journey to the Sun (2017)
* Simon Steensland (Sweden) - 25 Years Minimum R&B -2 CD- (2017)
* Isildurs Bane & Steve Hogarth (Sweden/UK) - Colours Not Found In Nature (2017)
* Taylor's Universe (ex-Burnin Red Ivanhoe/Denmark) - Almost Perfected (2017)
* Hidden Rifles - Across the Neighborhoods (2017)
* Deluge Grander - Oceanarium (2017)
* Paul Draper - Spooky Action -2 CD Deluxe Edition- (2017)

** Wingfield, Reuter, Sirkis - Lighthouse (MoonJune, 2017)
....Este albumul „geamăn” și cu nimic mai prejos al evidențiatului scos anterior Wingfield, Reuter, Stavi, Sirkis - The Stone House (MoonJune, 2017), cu aceleași deluvii lungi „touch” chitaristice ale lui Markus Reuter...același care se remarcă, alături de Tony Levin și Pat Mastelotto și pe:

* Stick Men featuring Mel Collins - Roppongi -2 CD live (in Tokyo)- (MoonJune, 2017)

** Nick Prol & The Proletarians - Loon Attic (Daba Da Recordings, 2017)
Atractiv „prog-rock”-ul de tip „pop art” al acestor americani „lunatici” (creativ & interpretativ, în sensul bun!), cu nu mai puțin de 18 invitați pe cele scurte 23 teme (între care nume sonore ale scenei precum Moe Staiano, Bob Drake, R. Stevie Moore...).
https://www.youtube.com/watch?v=IIsVjvJ3fAs

* Johannes Luley (gtr) - Qitara (My Sonic Temple, 2017)

* Prescott (Kev Hopper) - Thing or Two (Thoofa, 2017)....„UK odd-prog-crypto-funk trio”
   - Prescott - One Did (Slowfoot, 2014)....albumul de debut.


Sid Smith's Top 20 Albums:

** The Knells (Andrew McKenna) - Knells II (2017)
Grup progresiv americano-canadian „operatic” cu 3 vocaliste cântând mereu împreună: Nina Berman (soprano), Charlotte Mundy (mezzo-soprano) & Blythe Gaissert (contralto)
  - The Knells - S/T (2013)....albumul de debut.

* A Formal Horse - Made in Chelsea -EP- (2017)
     - A Formal Horse - Morning Jigsaw -EP- (2015)
     - A Formal Horse - S/T -EP- (2014)
4-tet din Southampton/UK, în componență pe rând cu vocalistele Emily Tulloh, Francesca Lewis și  Hayley McDonnell.
https://www.youtube.com/watch?v=g_UdrXD9vnk

** Bobby Previte (feat. The Rose Ensemble, Stephen O'Malley, Dan McGreevy, Marco Benevento, Reed Mathis, Jamie Saft) - Mass (RareNoise, 2016)
Surprinzător de mult orientat spre rock, și tocmai de aceea mai interesant, acest album al bateristului din nucleul de bază al curentului new-yorkez „noise-jazz” din anii '80, deși acum baza de plecare o constituie compozițiile religioase renascentiste ale suitei „Missa Sancti Jacobi” a clasicului compozitor Guillaume Du Fay. Diferit mult și de seria numerotată a „Terminalelor” sale percuționistice!

* Buck Curran (Arborea) (with Shanti Deschaine) - Immortal Light (ESP Disk/Obsolete Recordings, 2016)

** Orion Tango - S/T (1k Rcordings, 2015)
A trebuit să mă mulțumesc, cel puțin deocamdată, cu albumul de debut -foarte bun!- al trioului, în Top 20 al lui Sid Smith intrând cel de-al 2-lea, mai recent, scos la același „label”, pe care încă nu l-am găsit...
....Barry Meehan: bass, Jeremy Carlstedt: dr, perc, Tim Motzer: gtrs, electrcs, sampler
https://www.youtube.com/watch?v=e92QUpVG-_w

Ultima serie vine din cele 10 + 10 preferințe ale unui important critic de pe forumul site-ului progarchives.com:

http://www.progarchives.com/forum/forum_posts.asp?TID=112558&PID=5519575#5519575

„mathman0806”, Forum Senior Member
„Ten 2017 albums in alphabetical order by artist:

Accordo dei Contrari - Violato Intatto
Agusa - AGUSA (S/T)
^ Amplifier - Trippin' with Dr. Faustus
^ Anathema - The Optimist
Arabs in Aspic - Syndenes Magi
Ex Eye - Ex Eye (S/T)
Kotebel - Cosmology
Sky Architect - Nomad
^ Solstafir - Berdreyminn
^ The Tangent - The Slow Rust of Forgotten Machinery

...Plus another ten in consideration:

^ Big Big Train - Grimspound
The Contortionist - Clairvoyant
^ Elder - Reflections of a Floating World
Kant Freud Kafka - Onirico
Kettlespider - Kettlespider (S/T)
King Gizzard & the Lizard Wizard - Polygondwanaland
King Gizzard & the Lizard Wizard - Sketches of Brunswick East
^ Lunatic Soul - Fractured
Major Parkinson - Blackbox
Vespero - Shum-Shir"

...o serie cu ceva mai multe albume cunoscute de fanii români din țară și din diaspora (identificate aproximativ cu semnul „^”), din care am focalizat:

* Agusa (Sweden) - Agusa (S/T) (2017)
* Arabs in Aspic (Norway) - Syndenes Magi (2017)
* Major Parkinson (Norway) - Blackbox (2017)
* Kettlespider (Australia) - S/T (2017)
* King Gizzard & the Lizard Wizard (Australia) - Polygondwanaland (2017)
** Kant Freud Kafka (Spain) - Onirico (2017)
https://www.youtube.com/watch?v=YD4tnhJ2Ayw

* Sky Architect (Netherlands) - Nomad (2017)
* The Contortionist (USA) - Clairvoyant (2017)
* Vespero (Russia) - Shum-Shir (2017)

Prezența în mai toate aceste „poll”-uri a italienilor Accordo dei Contrari mi-a întărit bănuială avută încă de la prima audiție, că Violato Intatto este un disc pretendent la cele mai bune...ale anului. Și pentru că a fost o serie consistentă de nume franțuzești, iată la final încă unul, un trio care se pare că a scăpat acestor ierarhizări anuale:

* Derby Derby (France) - Love Dance (Ormo Records, 2016/2017)....„Experimental, Alternative Rock, Krautrock” (conform www.discogs.com)
....Alan Regardin: electrified trumpet, Fabrice L’Houtellier: drums, Sylvain Didou: bass