* King Crimson – KC50: Vol.1-Vol.7 (2019)
Începând cu 13 ianuarie -data de naștere a grupului la momentul în care, în 1969 numiții Greg Lake, Ian McDonald, Michael Giles, Robert Fripp și Peter Sinfield coborau la subsolul unei cafenele din cartierul londonez Fulham pentru o repetiție de 1 oră și jumătate- câte 1 piesă rară sau neuzuală / săptămână vor fi lansate până la sfârșitul anului, deci 50 în total precum vârsta trupei, cu comentarii introductive ale managerului producător David Singleton.
Dacă luăm ca medie 7 piese/album cum a fost cazul cu debutul seriei (nu-i spun „volum” pt. că aici termenul definește „track/melodie”), înseamnă că ne mai așteaptă încă 6 albume noi în 2019 cu legendarul grup britanic ce-și onorează jumătatea de secol de existență și printr-un turneu mondial, mai mult decât probabil și cel ultimativ.
„Thela Hun Ginjeet”, de ex., se transformă în „The Terrifying Tale Of Thela Hun Ginjeet” (Live in Philadelphia, 1982), în timp ce „Law of Maximum Distress” mi se pare cea mai inedită piesă a primului set, fiind o temă folosită doar într-un vechi concert din 1973 de la Zürich dar lansată abia în 2010, acum în 2019 contopind însă cele 2 părți disparate de-atunci, ineditul constând și în atașarea ei ca întro suită, după scurta „The Mincer” de pe Starless And Bible Black....plus, cum aminteam deja, în felul aparte de editare a titlurilor și fiecare cu coperta sa proprie, aproape sigur un caz-unicat cu asemenea expunere în toată istoria rockului (!):
„KC50 Vol. 4: The Mincer / Law of Maximum Distress:
- 01. The Mincer / Law of Maximum Distress – commentary [04:12]
- 02. The Mincer / Law of Maximum Distress [11:53]”
Unii vor spune că n-ar mai fi fost nevoie de așa ceva nefiind vorba de compoziții noi, dar atât se poate probabil, omenește și creativ vorbind...și așa înțelege să-și respecte semi-centenarul brand-ul lui Robert Fripp & comp. devenit de mult și o afacere muzicală independentă și prosperă, incluzând turneul de pe 3 continente care-l continuă pe cel de anul trecut, lansări digitale, alte box-seturi, un nou film documentar despre istoria trupei, cărți, tricouri și alte accesorii, etc...
KC50 = Robert Fripp: gtr, Mel Collins: sax, Tony Levin: bass, Pat Mastelotto, Gavin Harrison, Bill Rieflin & Jeremy Stacey: dr & perc, Jakko Jakszyk: voc.
https://liveforlivemusic.com/news/king-crimson-50-anniversary/
* Tim Bowness – Flowers At The Scene (Inside Out Music, 2019)
Fără invitați de calibrul celor de pe albumele anterioare 2, 3 și 4, dar cu același fler melodic al anilor '80, se poate zice că e un material bun acest al 5-lea al vocalistului din No-Man, preferând să-i zic așa decât „decent”, termen devalorizat pe la noi de un politician prin inadecvarea folosirii....Totuși observ că în piesa „It’s The World” apare invitat un nume major, nimeni altul decât Peter Hammill (!)
Am folosit prilejul pentru a rememora și dintre colaborările sale dar completând arhiva și cu acest album recent al formulei unui italian, cam de același calibru:
* Nosound (Giancarlo Erra) – Allow Yourself (Kscope, 2018)
- Suport: Memories Of Machines (Tim Bowness/No-Man & Giancarlo Erra/Nosound) - Warm Winter (2011).
Apropo de Prog-ul actual italian sau „RPI” cum mai este numit prin cronici, iată câteva recomandări de la Adi Sinescu, un set de 3 trupe -prima cu solouri de chitară electrică în genul Camel dar de orientare cam prea „dark” pentru gustul meu, iar a 3-a de „covers”- așa încât mi-am ales-o ca favorită cumva logic, deși după o prea fugitivă parcurgere, pe cea de-a 2-a, respectiv Malaavia, cu o orientare "sympho(nic)", deși oferă cele mai puține informații pe coperți, artizanii principali fiind cei enumerați mai jos pe care i-am găsit în nu tocmai numeroase diverse alte surse, majoritatea italiene: Oderigi Lusi (keybs), Pas Scarpato (gtr & voc) și vocile feminine în alternanță funcție de album/piesă: Solimena Cavoria (voc & flt), Helèna Biagioni (voc), Michela Carobbio (keybs, p-no, vocals), Shana Stucchi (lead vocals):
* Il Segno del Comando (ex-Ianva, Helden Rune & Malbora/Italy) – Lincanto Dello Zero (2018)
* Il Segno del Comando (Italy) – Il Volto Verde (2013)
* Il Segno del Comando (Italy) – Der Golem (2002)
* Il Segno del Comando (Italy) – S/T (1997)
* Malaavia (Italy) – Frammenti Compiuti (2014)
* Malaavia (Italy) – Danze d' Incenso (2004)
* Malaavia (Italy) – Vibrazioni Liquide (2008)....ultimul găsit și abordat mi se pare și cel mai reușit dintre toate, am regăsit în el din savoarea albumelor chintesențiale ale grupului Renaissance anii '73-'77, mai ales la suita în 5 părți din final și făcând abstracție de titlu acesteia „Stati superiori”, ascultabilă la finalul acestei excelente compilații de 3 ore!:
- FANTASTIC ITALIAN PROGRESSIVE ROCK BANDS FROM 90's TO 2000's - PART III:
https://www.youtube.com/watch?v=ztyfwAqOofg
„Italian hard rock outfit covers classic tracks from the '70s Italian prog scene by groups like Trip, Osanna, New Trolls, Orme, Circus 2000, Museo Rosenbach, Balletto Di Bronzo and more!”
* Reese Wynans and Friends – Sweet Release (2019)...."Southern blues-rock"
* Glen Clark – You Tell Me (2019)...."blues, soul, rock & roll"
* Willie Farmer (gtr, voc) – The Man from the Hill (2019)...."Mississippi blues"
* Hawksley Workman – Median Age Wasteland (2019)...."folk-rock"
* Sun Kil Moon (Mark Kozelek) – I Also Want to Die in New Orleans -2 CD- (2019)
* 9T Antiope – Nocebo (2019)...."electronic, experimental"
* Orgue Agnès – A Une Gorge (2018)...."alternative folk, experimental"
* Aby Vulliamy – Spin Cycle (2018)...."alternative folk, chamber pop"
* Maxine Funke – Silk (2018)...."indie-folk, lo-fi pop"
* Kronos Quartet, Marjan Vahdat, Mahsa Vahdat (USA/Iran) – Placeless (2019)
* Idan Raichel (Israel) – And If You Will Come to Me (2019)
* Star Band de Dakar – Psicodelia Afro-Cubana de Senegal (2019)
* Amanda Palmer – There Will Be No Intermission (2019)...."alternative folk, art pop, indie-rock, singer-songwriter"
* Amanda Palmer & Edward Ka-Spel – I Can Spin A Rainbow (2017)
* Jack & Amanda Palmer – You Got Me Singing (2016)
* Amanda Palmer – Piano is Evil (2016)
* Amanda Palmer – Goes Down Under (2011)
Reeditări, rememorări...:
* Todd Rundgren / Utopia – The Road to Utopia: The Complete Recordings 1974-1982 -7 CD- (2018)....Box-Set însumând cea mai prolifică perioadă și mai progresivă etapă muzicală a lui Todd Rundgren.
* Al Stewart – The Early Years -2 CD Compilation- (1977, Reissue 2019)
* Débile Menthol (France) – Émile Au Jardin Patrologique (1981)...."Avant Prog/R.I.O."
* Débile Menthol (France) – Battre Campagne (1985)
* Débile Menthol (France) – Battre Campagne (1985)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu