* Annie Barbazza – Vive (Dark Companion Records, 2020)
....Să zicem că nu știm nimic despre această artistă italiancă din Milano de nici 27 ani, că nu ne impresionează nici setul mare al instrumentelor folosite (”Lead Vocals, Grand Piano, Autoharp, Guitar, Bass, Bass Drum, Synthesizer, Harmonium, Field Recording, Sound Designer, E-Bow”, conform discogs.com) și că ne-au scăpat și „covers”-urile, versiunile ei din anii trecuți la piese clasice celebre de prog-rock (vezi în link-uri) sau colaborările cu (regretatul) Greg Lake, John Greaves/North Sea Radio Orchestra sau Paul Roland (ultimii 2 prezenți pe noul disc, iar despre P.R. „aud” și eu prima oară acum). Dar cumva, mai aflăm că participă pe album Daniel Lanois (Canada) și Fred Frith (SUA) despre care-ar trebui să cam știm cine sunt și ce-au făcut....și că-i vorba la Annie de un debut cu 10 compoziții personale din totalul de 13. Și poate cel mai semnificativ și de actualitate element, dincolo de muzică: în ce moment greu pentru Italia se întâmplă să apară, mai ales pentru atât de afectata ei Lombardie de reședință?...Am mai putea ignora în aceste circumstanțe acest album cu un titlu parcă anume ales pentru a insufla optimism tocmai când este mai mare nevoie de așa ceva, Vieți având ca sinonim și „Supraviețuire”?....
https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=sWvNO6kvo6Q&feature=emb_logo
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=kQdp4PcQ1bU&feature=emb_logo
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=kibJhxKGGug&feature=emb_logo
-Annie Barbazza - Annie's Playlist @ Estate Al Farnese 29/8/2018 with Marco Colombo:
https://www.youtube.com/watch?v=VmEg7eOOwSE
- North Sea Radio Orchestra with John Greaves and Annie Barbazza:
-John Greaves And Annie Barbazza live at Rock In Opposition Festival, Lyon 9/5/2019:
* Annie Barbazza - Annie's Playlist 2 (2017)
* Annie Barbazza & Max Repetti - Moonchild (2018)
* North Sea Radio Orchestra, John Greaves, Annie Barbazza - Folly Bololey (Songs from Robert Wyatt's Rock Bottom) -LP/CD- (2019)
* Giorgio Fico Piazza (bass) - Autumn Shades (2019)
* Jugalbandi Trio – Confluence (2019/2020)....cu influențe indiene...
* Lino „Capra” Vaccina (perc, ex-Aktuala) – Metafisiche del suono (2017)
* Lino „Capra” Vaccina Ensemble – In Cammino Tra Sette Cieli (1995)
* Aktuala (Walter Maioli, Italy) – S/T (1973)
– La Terra (1974)
– Tappeto Volante (1976, 1994)
* Walter Maioli & Agostino Nirodh Fortini – Taraxacum -LP- (Black Sweat, 2019)
* Walter Maioli (flute) – I Flauti Etruschi: Tra Mito, Immaginario e Archeologia (2003)
* Pit Piccinelli, Fred Gales, Walter Maioli – Amazonia 6891 (1986, Reissue 2016)
* Art of Primitive Sound – Musical Instruments from Prehistory: The Paleolithic (1993)
- "Rinocerii" de Eugen Ionescu, maestrul de origine română al teatrului absurd, tocmai a fost pus în scenă înainte de criza COVID-19 la Teatrul Național Timișoara, ideală ocazie pentru melomani ca mine de rememorare a debutului solistic din 1982 al chitaristului/vocalist Adrian Belew, nou pe-atunci ajuns în reformatul King Crimson al lui Robert Fripp, cu expertiza căpătată din colaborările cu Frank Zappa, Talking Heads și David Bowie. Singuraticul rinocer forma în vara respectivului 1982 un „triumvirat”, cum bine și-amintea cineva de la „comments”, cu alte 2 foarte bune albume după care apăruse imediat în august: BEAT (King Crimson) și Avalon (Roxy Music)....și se înscria, incluzând atractiva introducere a lui „Big Electric Cat”, întro succesiune...zoologică mai mare trădând interesul din această zonă a lui A.B., după „Elephant Talk” de pe Discipline (King Crimson), dar înaintea unor "(I' m a) Dinosaur", "Fish Head", "Ballet for a Blue Whale", "Tango Zebra", "Bird in a Box", "Young Lions", etc...
* Adrian Belew - Lone Rhino -LP- (1982)
-Adrian Belew - Lone Rhino (1982) full album
(minus piesa de la mijloc „The Lone Rhinoceros” peste care trebuie făcută săritura):
https://www.youtube.com/watch?v=YqotFbF6sEE
....o rememorare cu care-am vrut să mai marchez, cu ceva întârziere, cei 70 ani „rotunzi” împliniți pe data de 23 decembrie de un artist american plurivalent și încă foarte activ și prolific, cu un vârf de inspirație în anii '80.
VIDEO:
* V.A. - Romantic Warriors IV: Krautrock, Part 1 -DVD - Zeitgeist Media, 2019
.....Parada trupelor germane de bază care au inventat și dezvoltat acest curent inovator replică la scenele din UK și US, cu interviuri și rememorări. Au fost până acum 3 DVDuri în această serie, a 2-a dintre părți având și un bonus consistent „Special Features DVD” în timp ce a IV-a Krautrock va avea cel puțin o urmare prin Part II.
* Gong - Unconvention Melkweg Amsterdam -DVD- 2006
* Gong - High Above, The Subterranea Club -DVD- 2000
....iar alte concerte/DVDs așteaptă la rând, cu Ange (X 2), Camel (X 5), Babe Ruth, Yes (X 3), Blue Öyster Cult, Pendragon (X 3), Arena, Goblin, Franck Carducci Band, Davy Knowles & Back Door Slam, Millenium (X 2), Wishbone Ash (X 2), Polite Refusal (Russia), OVRFWRD, Fred Frith, SBB (Poland) -cu care polonezi mi s-a completat volens nolens și extinsa discografie audio de circa 30 albume (!)-, etc...un volum imens depinzând nu atât de durata crizei coronavirus-ului cât mai ales de prioritățile mele care n-au prea dat credit niciodată imaginii în favoarea sunetului, dacă forțăm puțin această separație și uităm de dualitatea Yin & Yang....așa încât, ne întoarcem la domeniul de bază atât de „asediat” în ultimele săptămâni încât la unele seturi, cum veți observa, abia am reușit editarea și ordonarea cât de cât logică. N-am ce să punctez sau să comentez prea mult la succesivele seturi „AVANT” și WAYSIDE..., ele se recomandă instant pentru că au trecut deja prin filtrul expert al specialiștilor și oricum, la cât material nou am eu de înșirat și fără ele, n-aș avea timpul fizic minim necesar pt. deliberări mai în detaliu.
AUDIO:
* Frank Zappa - The Hot Rats Sessions -6 CD- (2019)
....seria aniversărilor semicentenare continuă cu al 2-lea album solo a lui „papa” Zappa, reeditat in extenso cu toate variantele, repetițiile și mult „unreleased material”!
* The Boomtown Rats – Citizens of Boomtown (2020)
....ascultând muzica nu se simt nicidecum cei 36 de ani de la precedentul album al lui Bob Geldof & co, în afară de o piesă sau două, mai ales că frontman-ul irlandezilor se raportează la triumviratul David Bowie, Iggy Pop & Lou Reed din anii '70, cu elemente post-punk, pop, garage-rock, etc...dar ce ți-e și cu gusturile astea ale noastre capricioase?: criticata “Rock ‘N Roll Yé Yé”, considerată „hidoasă” în „perechea oribilă” alături de „K.I.S.S.” de către un critic, e una dintre piesele care mie-mi place cel mai mult (!?). Altfel, cetățenii” mai fac apel pe alocuri și la The Beatles sau Nick Cave și probabil se poate spune la general că-i un album „pe la jumătatea drumului între The Rolling Stones și The KLF (Jimmy Cauty & Bill Drummond) în cele mai energizate momente”, cum zice același critic...eu n-am cum pentru că îmi amintesc prea vag de ultimii, dar recomand acest disc.
* Fairport Convention – Shuffle and Go (2020)
* Rory Gallagher – Check Shirt Wizard: Live in '77 -2 CD- (2020)
....am trecut prea ușor dar argumente pro sunt destule la aceste 2 albume, cele mai importante: procentul pieselor originale la veteranii Fairport..., chiar cu unele necunoscute privitoare la interpreți, respectiv concertul neapărut înainte plus calitatea sunetului la regretatul chitarist irlandez.
* Stian Westerhus – Redundance (House of Mythology, 2020)
....Zice chitaristul norvegian de „surplus” aici, referindu-se probabil la adresabilitatea către un public mai larg decât cel obișnuit cu ale sale experimente chitaristice de la Rune Grammofon. Însăși asta, schimbarea label-ului de la unul destinat jazzului nordic experimental la o casă diferit profilată stilistic și cu un mic catalog de LPuri din vinil divers colorate, era indiciul unui „altceva”, chiar față de anteriorul Amputation (House of Mythology, 2016): un disc dominat nu de chitara ci de vocea sa, una care-l aduce pe „teritoriile” comune unor cantautori ca Nick Cave, Scott Walker sau David Bowie, cu unele texte axate pe subiecte actuale și incitante, conform criticului Joe Banks:„...o traumă psihologică în care totuși pasiunea și intensitatea se păstrează”, cum a fost cazul dintotdeauna și la David Tibet/Current 93, alt important muzician pentru „Casa Mitologiei”.
https://www.houseofmythology.com/releases/view/stian-westerhus-redundance
Aveam câteva albume printre care și Amputation, cu cele care urmează mi-am completat o bună parte a catalogului „mitologic” incluzând unele reeditări. Vreo 3 le-am și ascultat și sunt lungi „drone” electronice instrumentale fără voci. Deci, iată fracțiunea:
House of Mythology / 2020:
* Current 93 (David Tibet) – Horsey (1997)
* Current 93 (David Tibet) – Sleep Has His House (2000)
* Hypnopazūzu (Youth & David Tibet) – Create Christ, Sailor Boy (2016)
* HHY & The Macumbas (Portugal) – Beheaded Totem (2018)
* Teleplasmiste (Mark Pilkington & Michael J. York) – Frequency Is the New Ecstasy (2017)
* Téléplasmiste (Mark Pilkington & Michael J. York) – The Wishing Machine -cassette-(2018)
- Teleplasmiste – Science & Religion (Golden Ratio Frequencies, 2019)
* Ulver (Norway) – Drone Activity (2019)
* Ulver (Norway) – Sic Transit Gloria Mundi -EP- (2017)
* Ulver ("Wolves") – Riverhead -O.S.T.- (2016)
* Zu (Italy) – Terminalia Amazonia (2019)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu