Albumul-tribut, o modă?

Când am schițat postarea doream să încep cu „Remain in Light” pe ideea albumelor-tribut. Au mai trecut de-atunci niște zile și iată că dispariția unui important baterist cu un nou material și la fel de neașteptatul „Cat Dreams”, schimbă prioritățile, cu toate că și acestea se pliază bine titlului postării:

* JCM (John Hiseman, Clem Clempson & Mark Clarke) - Heroes (Repertoire, 2018).....R.I.P. Jon Hiseman (21 iunie 1944 – 12 iunie 2018) (Colosseum I, Colosseum II, Tempest, United Jazz + Rock Ensemble, etc)...
Ce tristă ironie când „fake news”-urile se mai și adeveresc, în acest caz după numai câteva zile de la teribilul zvon: albumul „de familie” devine astfel „cântecul de lebădă” al bateristului, ironia mergând și mai departe când aflăm că materialul cu „muzica ce mi-a stat în minte în toți acești ani” este dedicat „eroilor” săi dispăruți care-au crezut în el și l-au încurajat fiecare la un moment anume să facă propria sa muzică...dar în a cărui înșiruire nimeni nu se aștepta să se alăture însuși Jon așa curând: Mike Taylor, Graham Bond, Ollie Halsall, Jack Bruce, John Mole, Gary Moore, Dick Heckstall-Smith, Larry Coryell, Allan Holdsworth...la care-i putem adăuga și pe Cozy Powell și Steve Marriott, eroi deasemenea clasici pentru chitaristul Clem Clempson, cel care va fi prezent și pe viitorul album al fiicei lui Jon Hiseman, Ana. Și ca să realizați cât a fost de neașteptată dispariția sa: în luna aprilie regretatul baterist avea în plan cu JCM-ul un turneu de promovare a albumului „Eroi” cu deja peste 30 concerte fixate până spre sfârșitul anului...
Detaliile la titluri sunt în limba germană pentru că acolo a fost scos discul cu ajutorul managerului german:

Track 1: The Kettle (ursprünglich aufgenommen 1969 als Teil von Colosseums »Valentine Suite« 1969 m. D.Heckstall-Smith)   
Track 2: Strangeher (Ein Track von Jon Hiseman’s Band Tempest, dem Gitarristen Allan Holdsworth gewidmet)     
Track 3: Weird Of Hermiston (Eine Hommage an Jack Bruce, im Original auf seinem 1969er Album »Songs For a Tailor«)     
Track 4: Four Day Creep (Ein Humble Pie (Song, aufgenommen als Hommage an Steve Marriott und Greg Ridley)     
Track 5: Yeah Yeah Yeah (Ein Song von Ollie Halsall vom Tempest-Album »Living In Fear« 1974) 
Track 6: Rivers (Hommage an Gary Moore, im Original auf dem Album »Electric Savage« von Colosseum II)     
Track 7: Grease The Wheels (Die Heavy-Rock-Nummer ist eine weitere Hommage an den verstorbenen Jack Bruce)     
Track 8: The Inquisition (im Original auf dem 1977er Album »Wardance« von Colosseum II)     
Track 9: Foyers Of Fun (erstmals auf dem Debütalbum von Tempest von 1973 zu finden)     
Track 10: Only Sixteen (Ein Song von 1966, geschrieben von Graham Bond)     
Track 11: The Real Great Escape (Eine Hommage an Larry Coryell und seine 11th House-Alben)

* Ned Lagin (Grateful Dead) - Cat Dreams (2018)....„ambient, jazz”

 - Suport: * Ned Lagin, Phil Lesh & friends - Seastones (1975)

Până să ajungă poate printre „albumele anului”, ne mulțumim cu ceva mult mai cert acum, una dintre „surprizele anului” semnată la peste 40 ani de la anteriorul „Pietre de mare” de artistulul fotograf, omul de știință, compozitorul claviaturist și, cel mai important, pionierul dezvoltării și folosirii mini și personal computerelor pe scenă în timp real și în compoziții muzicale de studio.
„Instruments: Piano, Electric piano, Clavichord, Synthesizer, Computer” ne mai zice Wikipedia, pe noul album autorul expandându-și gama: „electric piano, keyboard synths (including vocals, cello, acoustic guitar, electric guitar, pedal steel guitar, banjo, and others), Native American flutes, and softsynths: Ableton Live and Max for Live, Reason, Reaktor”.
3 sunt chitariștii invitați, printre alții:

 - Barry Finnerty - electric guitar

 - Barry Sless - pedal steel guitar
 - Gary Vogensen - electric guitar
...dar nu sunt puține momentele de pe cele 17 piese instrumentale însumând 77 minute în care ni-l putem imagina pe fostul partener de „jamming” al lui Lagin, regretatul Jerry Garcia, stilul pendulând între pastoralul de tip „new post-John Fahey/Robbie Basho guitar heroes” și electronica lui Aphex Twin din perioada lui „Nannou”, piesă single de pe „Windowlicker” (1999)...suprapuse, desigur, celui mai evident „post ‘90s sound” Grateful Dead. Preferințe: „Heartbeats (Tyler's Adventures)”, „The Creek” și suita în 3 părți „The Big Cat Dance”.

* Angélique Kidjo – Remain in Light (2018)...."Talking Heads's album tribute, world"
Orice fan de „Afropop” și David Byrne/Talking Heads ar trebui să fie curios dacă și cum reușește benineza-americancă de 57 ani care a studiat muzica la Paris, infuzând la greu din estetica Afrobeat/Funk-ului
lui Fela Kuti, să aranjeze și să adapteze la timpul prezent acest album „clasic” din 1980 anticipat de multă vreme de o versiune a ei la “Once in a Lifetime”. Cei care s-ar grăbi să confere sensul peiorativ de „reciclat” albumului, se înșeală: contribuția lui A.K. este mai mult decât reușită, inclusiv în cazul superbei „Listening Wind” dinamizată ritmic în plus și la care mi-era cel mai teamă că nu va reuși să rivalizeze cu originalul.

Pe repede-înainte, alte albume noi și cel puțin interesante:

* Chancha Vía Circuito (a.k.a. Pedro Canale/Argentina) - Bienaventuranza (2018)...."electronic, Colombian & Peruvian cumbia"
* Domenico Lancellotti (Brazil) - The Good is a Big God (2018)...."World"
    - Suport: * Sonzeira (Gillies Peterson's Brazilian project) - Brasil Bam Bam Bam (Virgin Rec/Universal Music Austria, 2014)...."Bosanova / Jazz / Electronic"

* Elise (Ashlyn) Trouw - Unraveling (Goober Records, 2017)

* Hilary Woods - Colt (2018)...."alternative folk, ambient"
* Juliana Daugherty (voc, gtr, organ) - Light (2018)...."introspective indie-folk"

* Sundays & Cybele – Chaos & Systems (2017)...."psychedelic rock"
* Jonathan Bree - Sleepwalking (2018)...."chamber pop, indie-pop, singer-songwriter"

* Birds of Passage (Alicia Merz, New Zealand) - The Death of Our Invention (2018)...."indie-folk ambiental"

* Terminal Sound System (Skye Klein, Australia) - The Endless Sea (2018)...."ambient experimental"

* Golden Dawn Arkestra - Children of the Sun (2018)...."funk, jazz, psychedelic rock, world"
* Eartheater (Alexandra Drewchin, ex-Guardian Alien) - IRISIRI (2018)...."electronic, experimental"

* TIGUE (Matt Evans, Amy Garapic & Carson Moody) - Strange Paradise (2018)...."classical, electronic, post-rock" (Yo La Tengo, Tortoise)

   - Suport: * TIGUE - Peaks (2015)

                                                   Peaks

                         Strange Paradise

* Little Freddie King - Fried Rice & Chicken (2018)...."blues"

* The Weight Band - World Gone Mad (2018)...."country, folk, rock"

Noutăți la început de vară, catalogul Egg Records, regal R.I.O. francez...

Ce-am mai descoperit printre noutăți la început de vară?
Destule albume notabile, majoritatea pe scurt definite stilistic, unele cu MAJUSCULE dar și altele sub-așterptări (ca să nu le zic „dezamăgiri”), cele la care apare notația în față (*). Poate ar fi fost mai multe dar am fost indulgent prioritizând numele noi pentru mine, despre care nu știam nimic dinainte. La câteva poziții, am aprofundat fugitiv și cu apariții anterioare, numite ca și în alte postări, „Suport”...și atenție: unde apare „ex-”, nu înseamnă că e vorba de un „fost” membru/grup, sensul fiind „provine din...”:

* Tribali (Malta) – Raba’ (2018)....„world”
      - Suport: „Tribali” (S/T) (2006), „The Elephants Of Lanka” (2009) și „The Traveller” (2012)

* The Baghdaddies – Bykerumba (2018)...."world, balkan, latin, ska"

* Eugenia Georgieva (voc, Bulgaria/ex-Perunika Trio, ex-Yantra) – Po Drum Mome /"A Girl On the Road" (2018)...."world". Un fel de „Le Mystère des Voix Bulgares”, la singular.

* Aidan O’Rourke feat. Kit Downes – 365: Volume One -2 CD- (2018)
      Suport: - Aidan O’Rourke (fiddle) - Hotline (Reveal Records, 2013)

                   - Lau (Aidan O’Rourke) - The Bell That Never Rang (2015)

                   - Lau - Race The Loser (2012)...."experimental UK folk"
Foarte bun acest grup Lau, demn urmaș contemporan al unor Steeleye Span sau Fairport Convention, dar cu o tușă improvizatorică „jazzy” mai apropiată de Pentangle!

* Wand (Cory Hanson, with Robbie Cody & Sofia Arreguin) - Perfume -EP- (2018)...."indie-psychedelic rock"
      Suport: - Wand – Plum (2017)

(*) Jenny Hval – The Long Sleep -EP- (2018)...."art pop"

                 365: Volume One

* Actress x London Contemporary Orchestra – LAGEOS (Ninja Tune, 2018)...."electronic, minimal"
(*) Oneohtrix Point Never (Daniel Lopatin) – Age Of (2018)...."electronic, experimental"
* Tsembla (Marja Ahti/Finland, ex-Kemialliset Ystävät, ex-Ahti & Ahti) – The Hole in the Landscape (2018)...."electronic, experimental"

* Leya [Adam Markiewicz, vln (ex-The Dreebs) & Marilu Donovan, harp] – The Fool (2018)...."classical, experimental"
* The Equatorial Group – Apricity (2018)...."folk-rock"
* Graveyard (Sweden) – Peace (2018)...."blues-rock, psychedelic rock"
(*) Cheer-Accident – Fades -LP- (Skin Graft, 2018)

(*) Neko Case – Hell-On (2018)

* Father John Misty – God's Favorite Customer (2018)

                                          Lageos

                                  The Fool

              God's Favorite Customer                                            




(*) Roger Daltrey – As Long As I Have You (2018)...primul album solo după 26 (!) ani al vocalistului din The Who, cu „covers”-uri din genul Soul/R&B din era The High Numbers și după, cu Pete Townshend la chitară pe 7 piese și cu un singur cântec original Daltrey dedicat fiicei sale, balada „Certified Rose”.
(*) Parliament (George Clinton's) – Medicaid Fraud Dogg -2 CD- (2018)....bucuria revenirii grupului-fanion din funk, umbrită de prea multe concesii făcute ca să fie pe placul tinerelor generații.
* Klaus Schulze – Silhouettes (2018)....„as expected”

(*) The Brian Jonestown Massacre (Anton Newcombe) – Something Else (2018)
* Joan of Arc (Melina Ausikaitis, Tim Kinsella) – 1984 (Joyful Noise, 2018)
     Suport: - Joan of Arc - He's Got The Whole This Land Is Your Land In His Hands (+ bonus EP) (2017)

Fac o deviere de la noutăți, pentru un set cu mai toate realizările a două trupe notabile canadiene de prog-rock, înrudite:
* Mystery (Canada) - The World Is A Game (2012)
* Mystery - Beneath the Veil of Winter's Face (2007)
* Mystery - Delusion Rain (2015)
* Mystery - Theatre of the Mind (1996)
* Mystery - Destiny? (1998)
* Hamadryad (Canada) – Safe In Conformity (2006)
* Hamadryad – The Black Hole (2017)
* Hamadryad – Intrusion (2010)

Acum vine la rând un set neordonat cronologic cu 2 trupe „clasice” franțuzești greu de ignorat în aria avant-prog/R.I.O. din al 2-lea val, la final cu 2 albume ale unei a 3-a formule, tot din Franța, cea mai experimentală a seriei:

* La STPO ("La Société des Timides à la Parade des Oiseaux"/France) – Tranches De Temps Jeté ("Slices of Thrown Time") (2006)
* La STPO - Live in Paris (april 26th, 2008)
* La Société Des Timides À La Parade Des Oiseaux – Le Combat Occulté (2005)
* La Société Des Timides À La Parade Des Oiseaux – Expériences de Survie (1999)
* La Société Des Timides À La Parade Des Oiseaux – L'Enciversel Marsac -EP- (1998)
* La Société Des Timides À La Parade Des Oiseaux – Les Explositionnistes (1995)
* La Société Des Timides À La Parade Des Oiseaux – L'Imparfait Multiple de Dieu (2015)
* Volcano The Bear / La Société Des Timides À La Parade Des Oiseaux – The Shy Volcanic Society At The Bear And Bird Parade (2009)
* DDAA ("Déficit Des Années Antérieures") – Hazy World (2014)
* DDAA – Pourriture Cubique (2012)
* DDAA (France) – Nouveaux Bouinages Sonores (Dans La Période) (1992)
* DDAA – Nouvelles Constructions Sonores Sur Fondations Visuelles (1991)
* DDAA – Objet (1987)
* DDAA – Déficit Des Années Antérieures (S/T) (1979, 2010)
* D.D.A.A. – La Famille Des Saltimbanques -cassette- (1984)
* Déficit Des Années Antérieures – Les Ambulants (1984)
* Déficit Des Années Antérieures – Action And Japanese Demonstration (1982)

* Un Drame Musical Instantané (Bernard Vitet, Francis Gorgé, Jean-Jacques Birgé) - Trop D'Adrénaline Nuit (1979)
* Un Drame Musical Instantané (France) - Urgent Meeting (1991)

Udi Koomran, administratorul paginii „Avant Progressive” de pe Facebook, propunea recent trecerea în revistă și comentarea catalogului casei franceze Egg din faza a 2-a de existență, cu François Bréant ca manager din 1977 întro perioadă în plină explozie punk, când casa a avut expunere sub licență și în UK (Making Waves), Germania (Metronome), Spania (Movieplay), SUA (Jem). Catalogul al cărui logo apare, ciudat, în limba italiană (vezi prima poză) -„Cea mai progresivă experiență europeană”- include albume (fără EPs și singles) cu câteva mostre exclusive și valoroase de krautrock, unele înregistrate la studioul Paragon al lui Peter Baumann. De remarcat, de ex., albumul lui Vangelis „Ignacio”, singurul din vasta sa discografie (cu excepția lui „La Fête Sauvage”, dar care a apărut la Egg numai în Japonia).
Spargem oul (vezi poza a 2-a) și iată ce set de peste 20 „pepite” găsim:

       



















               Egg Records:
* (Herve Picart's) OSE - Adonia (1978)
* (Hans Joachim) Roedelius - Jardin Au Fou (1979)
* Michel Magne - Éléments No.1:"La Terre" (1978)
* Michel Magne - Éléments No.2:"L'Eau" (1980)
* Alain Markusfeld - Le Monde En Etages (1970)
* (Alain) Markusfeld – Le Son Tombé Du Ciel (1971)
* Alain Markusfeld - Le Désert Noir (1977)
* Alain Markusfeld - Platock (1978)
* Alain Markusfeld - Contemporus (1979)
* Heldon - Stand By (1979)
* Conrad Schnitzler - Con (Ballet Statique) (1978)
* Patrick Vian - Bruits et Temps Analogues (1976)
* Stomu Yamash'ta - Red Buddha (1971)
* Popol Vuh – Cœur De Verre -Bande Originale du film de Werner Herzog- (1977)
* Popol Vuh – On The Way To A Little Way (Soundtracks From "Nosferatu") (1978)
* Vangelis Papathanassiou – Ignacio -O.S.T.: "Entends-tu les Chiens Aboyer?"- (1978)
* Michel Madore - La Chambre Nuptiale (1979)
* Asmus Tietchens - Nachtstücke (1980) 
* François Bréant (keybs) - Sons Optiques ("Optic Sounds") (1978)
* François Bréant (keybs) - Voyeur Extra-Lucide (1979)
* Tim Blake - Crystal Machine (1977)
* Tim Blake - Blake's New Jerusalem (1978)

Pentru că postarea aceasta a inclus foarte multe nume/apariții din Franța, în aceeași idee vine și afișul viitorului festival din 14-16 septembrie. Pentru cine ajunge acolo, dar mai ales pentru ceilalți fani de prog-rock avansat, recomand un set de albume cu trupe tinere din „line-up” pe care nu le știam sau cu care aveam prea puțin material:

http://post-rock.lv/riofest.htm#11
   
* Chromb! - Chromb! (S/T) (2012)
* Chromb! - II (2014)
* Chromb! - 1000 (2016)
* Jean Louis - Uranus (2013)
* L'Ocelle Mare - S/T (2008)
* L'Ocelle Mare - Porte d'Octobre (2008)
* L'Ocelle Mare - Temps en Terre (2018)
* Polymorphie - Voix (2012)

Reeditare/compilație:
* Nirvana (UK) – Rainbow Chaser: The '60s Recordings (The Island Years) -2 CD- (2018)

Ineditele lunii mai 2018, Vol.2

...MISCELANEOUS:
* Ry Cooder - The Prodigal Son (2018)....cu fiul său Joachim („risipitorul” din titlu?) alături la tobe, veteranul de 71 ani și legendarul maestru „slide” ne invită, vocal și chitaristic, la o culegere de vechi „gospels & spirituals” readuse la lumină plus câteva piese originale compuse și interpretate în același spirit.
- Ry Cooder - Making The Prodigal Son:
https://www.youtube.com/watch?v=I5GtXp64NYE

* Scott Tuma - No Greener Grass (2017)...."alternative folk, ambient à la Daniel Lanois, Ry Cooder"
    * Scott Tuma - Cracker Where Am I -EP- (2014)
Apropo de Daniel Lanois, inserat ultimul în calup dar imediat urcat mai în față:
* Venetian Snares (Aaron Funk) x Daniel Lanois (Canada) - Venetian Snares x Daniel Lanois (S/T) (2018)...."electronic, IDM, analog breakcore, jungle"
...Miting nou și foarte interesant de muzicieni-producători care fuzionează muzici, stiluri și tehnici de studio aparent opozite, dar combinația le iese! „Un apetit pentru necunoscut” descrie Lanois albumul înregistrat într-un templu budist transformat în studio:
Venetian Snares x Daniel Lanois (Full album):
https://www.youtube.com/watch?v=jcBSPaze3q0

Primul muzician din duo mai are un album nou și fără Lanois:
* Venetian Snares (Aaron Funk) - She Began to Cry Tears of Blood... (2018)

* Landing – Bells in New Towns (El Paraiso Records/Denmark, 2018)...."dream-pop, psychedelic rock, shoegaze".
* Dylan Carlson (from Earth) – Conquistador (2018)...."alternative rock, post-rock"
* Holly Golightly and The Brokeoffs - Clippety Clop (2018)...."alt-country, blues, folk, rock'n'roll"

* Ryley Walker - Deafman Glance (2018)...."alternative folk, indie-rock"
* Carla Bozulich - Quieter (Constellation, 2018)
....Cantautoarea mi se pare într-adevăr mai „liniștită” dar nu mai puțin inspirată pe unul dintre cele mai accesibile albume din carieră, cu invitații Nels Cline, Marc Ribot, Jhno, etc alături de trupa sa de bază Shahzad Ismaily, Jessica Catron și Ches Smith. „Marianne Faithful-meets-Patti Smith-meets-your-worst-nightmare vocals” era o definire a cantautoarei citită undeva, expresie care nu se mai „pliază” acum melodicei „Sha Sha” sau misterioasei „Written In Smoke”...dar parcă încă potrivită apăsătoarelor „Stained In Grace” sau „Emilia” (și pentru a „n”-a oară folosesc prilejul ca să recomand audiofililor români la modul general casa de discuri și selectiv, catalogul Constellation Records cu centrala în Montreal/Canada).
- Carla Bozulich - Quieter (Full Album):
https://www.youtube.com/watch?v=1WAYbglh3os

...ELECTRONIC/AMBIENTAL, INDIE, etc:

* Brian Eno - Music for Installations -6 CD- (2018)
 CD1: Music for Installations/ CD2: 77 Million Paintings/ CD3: Lightness / Music for the Marble Palace CD4: I Dormienti / Kite Stories/ CD5: Making Space/ CD6: Music for Future Installations

* David Shire – Apocalypse Now: The Unused Score -O.S.T.- (2017)
* Luton (Roberto P. Siguera & Attilio Novellino) – Black Box Animals (2018)....„imaginar soundtrack similar to Clint Mansell or Ben Frost's”

* Modern Studies (Emily Scott, voc/Scotland) – Welcome Strangers (2018)...."chamber pop, indie-folk"
- Modern Studies - Disco:
https://www.youtube.com/watch?v=B53P9QFWfk4

* Nadia Struiwigh (Rotterdam producer & D.J.) - WHRRu (“Where are you”) (Denovali, 2018)....„ambient, experimental”
* Chris Reimer – Hello People (2018)...."ambient, experimental"

...WORLD, POST-PUNK, etc:
* Pigalle (France) - Ballade En Mélancolie (2018)
* Pigalle (France) - T'inquiète... (2014)
* Pigalle (France) - Des Espoirs (2010)
...Pigalle mi se pare replica de dincoace de ocean a lui Gogol Bordello, ceva mai lirici dar foarte atractivi și -sau mai ales- în aparițiile „live”!....cu mulțumiri Gabrielei Iagăru din Chicago prin a cărei postare pe Facebook am aflat de ei.
https://www.youtube.com/watch?v=yzAOTMDG-ac

...SIMPLY..."WOW"!:

* Yonatan Gat (gtr, Israel/USA) - Universalists (2018)...."alternative, experimental, psychedelic rock"
* Yonatan Gat - Director (2015)
* Yonatan Gat & Gal Lazer - Physical Copy -EP- (2015)
* Yonatan Gat - Iberian Passage -EP- (2014)
    * Monotonix (Israel) (with Yonatan Gat) - Not Yet (Drag City, 2011)...."garage rock"

* Aïsha Devi (a.k.a. Kate Wax) (Swiss) – DNA Feelings (2018)...."electronic, experimental"
* Aïsha Devi (a.k.a. Kate Wax) (Swiss) – Of Matter and Spirit (2015)

Suntem pe terenul experimentărilor. Și dacă a inventa ceva nou e aproape imposibil azi la câți Terra de muzică se face și există, a fuziona original mai multe stiluri cum n-au făcut alții, încă se mai poate...și chiar așa ceva se întâmplă la chitaristul-compozitor „universalist” Yonatan care se inspiră, după cum el însuși recunoaște, din surse ca stilul vocal „trallaero” din zona Genoa/Italia, cântece de muncă (nu sună grozav în românește, dar asta înseamnă „work songs”, nu?) din Mallorca/Spania, muzica gamelanului balinez, compozitorul ceh Dvorák și din genul IDM („Inteligence Dance Music”). Chitara lui Gat e plasată în centrul „furtunii” (sau „ochiul uraganului”), Gal Lazer e la tobe și Sergio Sayeg la bas în ceea ce se consideră argumentat a fi o expansiune și evoluție față de „Director” (debutul său solo) și față de muzica pionierilor punk israelieni Monotonix cu care a mai cântat înainte, conservând energia emanată de trupă. „Village Voice”, aflăm din Wikipedia, l-a ales pentru spectaculozitatea aparițiilor „live”, încă dinainte de albumele solo, adică în 2013, „Best Guitarist in New York”.
Pe bandcamp.com găsim o și mai detaliată cronică a noului album: „...a more ritualistic, improvised, shamanic musical exploration”:
„Instruments: Guitar, bass, piano, organ, drums, percussion, vocals
„Genres:  Punk rock, improvisation, avant garde, free jazz, psychedelic rock”
...iar clipul de mai jos ne obligă să mai adăugăm înșiruirii deloc săracă în termeni, și pe acela de „tribal”:
- Yonatan Gat and the Eastern Medicine Singers - SXSW 2018
https://www.youtube.com/watch?v=SVOYeTBRxXo

Aïsha Devi este „o rebelă și o alchimistă radicală” care pe albumul de debut inserează multe idei filozofice și politice, iar pe noul album recidivează accentuând ritualic moștenirea sa nepalezo-tibetană, deși artista e născută în Alpii elvețieni (!)...și face toate astea cu libertatea totală de expresie pe care ți-o conferă propria casă de discuri Danse Noire profilată pe „leftfield electronic music” pe care a co-fondat-o în 2013. Mantras-urile ei mesmerice digitale, însoțite consistent și cu „visuals”, sunt o atracție desigur și în cluburi (ex. din Londra și Bratislava, vezi mai jos), artista cucerind audiențe la festivaluri numeroase -între care și Untold-, din Mexic până în Siberia:
* Aïsha Devi - Inner State Of Alchemy [Houndstooth]:
https://www.youtube.com/watch?v=DC03YtKsrEs

* Aïsha Devi Boiler Room London Live Set:
https://www.youtube.com/watch?v=zDHkd8YGXbk

* Aïsha Devi live at A4, Bratislava 19/01/2018:
https://www.youtube.com/watch?v=iO_Gt4V5acc

* Normal Love (Amnon Freidlin, a.k.a. Honnda) - Survival Tricks (2012)....with Jessica Pavone (vln, voc)...este o recuperare/restanță cu o formulă de 3 voci, 2 chitare, 2 viori, clape, bas și tobe, poate cel mai bine descrisă de titlul uneia din piese, „Cultural Uppercut”: pentru că „lovește” sonic disonant și tare ca lovitura de pumn din box, „Trucurile de supraviețuire” fiind încadrate de discogs.com în înșiruirea „Math Rock, Industrial, Avantgarde, Contemporary, Art Rock, No Wave, Noise, Post-Punk, Experimental”.

* Giraffes? Giraffes! (Ken Topham: dr & Joseph Andreoli: gtr) – Memory Lame (2018)...."math/post-rock"

* Giraffes? Giraffes! - More Skin With Milk-Mouth (2007)
* Giraffes? Giraffes! - Superbass!!! Superbass!!! (Black Death Greatest Hits Vol.1) (2005)

Cred că despre duoul Giraffes? Giraffes! care apare și cu numele abreviat „G? G!” am mai scris pe-aici iar postarea a ajuns din nou destul de lungă și „stufoasă”, poate o împart în două...așa încât mă cam opresc punctând și câteva dezamăgiri, sau poate mai exact spus, albume sub așteptări:

* The Sea and Cake - Any Day (2018)

* Tim Burgess - As I Was Now (2018)...."indie pop-rock"

* Rodion G.A. (Ro) - Rozalia (am scris mai sus de ce...)
* Ivar Bjørnson (Enslaved) & Einar Selvik (Wardruna) (Norway) – Hugsjá ("Mind's Eye") (2018)...."alternative folk, world"
* Ivar Bjørnson & Einar Selvik's Skuggsjá – A Piece for Mind & Mirror -Limited Edition- (2016)

Ineditele lunii mai 2018, Vol.1

În „Dialect”...:
* Dialeto (Brazil) - Bartók In Rock (MoonJune, 2017)
      ...cu suport: * Dialeto - Will Exist Forever (2008)
Trioul brazilian + invitatul David Cross (vln, ex-King Crimson) au dedicat albumul din 2017 memoriei recent dispăruților Keith Emerson, Greg Lake și John Wetton, incluzând în tracklist suita „Roumanian Folk Dances, 1-6” cu teme tradiționale din folclorul transilvănean -o specialitate a clasicului Béla Bartók- rearanjate în context rock și jazz-rock „fusion” marca anilor '70.
Organizatorii de concerte și festivaluri din Ro or fi aflat de discul ăsta și că pe 4 iunie curent va apărea un nou album-pereche, un „live” cu același David Cross invitat? Încă nu-i târziu s-o facă, ar fi un moment de inițiere foarte propice, deși știu prea bine că producțiile marca Leonardo Pavkovic/MoonJune Records (casă de discuri înființată la New York în 2001) au o bază de fani români tinzând spre zero, fără nicio expunere și promovare pe la noi în ciuda celor circa 17 ani de existență, a catalogului masiv și a logo-ului fascinant: „muzică progresivă explorând frontierele jazzului, rock-ului, etno, avangarda și necunoscutul”. Trioul Dialeto („Dialect”) din São Paulo -Nelson Coelho (guitar), Gabriel Costa (bass) și Fred Barley (drums)- există din 1987 iar chitaristul Nelson, „one of progressive music's most vital new voices on guitar” (conform bandcamp.com), ca să-i mai adaug elemente de atractivitate, este un specialist în tonuri „monstruoase” și în acrobații pirotehnice de tip „(Robert) Fripp-meets-(Terje) Rypdal”.
https://moonjunerecords.bandcamp.com/

- Dialeto - „Bartok's Roumanian Folk Dances n.4”:
https://www.youtube.com/watch?v=USiBw8R9QYI

...PROG:
* The Body & Full of Hell - Ascending a Mountain of Heavy Light (2017)
* The Body - I Have Fought Against It But I Can't Any Longer (2018)
* La Dottrina Degli Opposti (Italy) - Arrivederci Sogni (2018)
* Gazpacho (Norway) - Soyuz (2018)
* Eela Craig (Austria) - Virgin Oiland (Ariola, 1980 / GoD/Garden of Delights, 2017)
...Luându-le pe rând: primele 2 prea metalice pentru gustul meu, italienii și norvegienii OK, surpriza venind de la pepita veche austriacă reeditată de prog-rock simfonic al unui sextet din Linz care trecuse până la data înregistrării albumului „Insula virgină” -al 5-lea- prin multe frământări. Parcă pe pagina „Vinylmania” de pe Facebook girată de „Dion Yonesko”, dacă nu greșesc, am văzut coperta LP-ului și descrierea. Muzică prea interesantă ca să nu fi tentat să intri în detalii: de ex., componența l-a inclus anterior acestui album pe organistul vocalist Hubert Bognermayr (1948-1999) având un stil componistic similar lui Anton Bruckner, clasicul romantic din sec. XIX de anvergura lui Gustav Mahler. Interpretativ, Bognermayr și colegii, incluzându-l pe chitaristul Fritz Riedelberger, sunt asociați unor nume celebre ale domeniului Prog precum Emerson, Lake & Palmer, Colosseum, King Crimson, Gentle Giant...la care eu i-aș adăuga, în încercarea de plasare pe un palier ceva mai adecvat ierarhic (să-i zic „eșalonul 2”?) și pe germanii Triumvirat. „Eela Craig” (S/T) (1971), „One Niter” (1976), „Hats of Glass” (1977), precum și conceptualul cu texte religioase „Missa Universalis” (1978) sunt albumele cu Bognermayr la „pupitru” care m-au dus în multe momente cu gândul la Triumvirat. Numele trupei „Eela Craig”, contrar primei impresii, nu vine de la ceva/cineva feminin anume, neînsemnând nimic altceva.

...POP, ROCK, FOLK, etc:
* Loreena McKennitt – Lost Souls (2018)
* Joan Armatrading – Not Too Far Away (2018)
....ambele cantautoare din „mainstream” în lumea largă (nu și în Ro unde neavând „piață”, nu-s prea cunoscute), la standardele obișnuite.
* Samara Lubelski - Flickers at the Station (2018)...."indie-folk, psychedelic rock"
* Beatrice Deer - My All To You (2018)...."indie-folk-rock, world"
* Aidan Moffat & RM Hubbert – Here Lies the Body (2018)...."alternative folk"
* Wrekmeister Harmonies (J.R. Robinson & Esther Shaw) – The Alone Rush (2018)...."gothic pop-rock"
* Rodion G.A. (Ro) - Rozalia -LP- (rec. 1978-2010, rel. Inversions, 2018)
Album relativ dezamăgitor comparativ cu Rodion G.A.(Rodion Ladislau Roșca/Cluj/Ro) - The Lost Tapes (2013), mult mai inovativ...dar parțial explicabil datorită fragmentării întinse temporal a materialului și a ponderii mult mărite aici a muzicii de grup cu metehne tipic românești la care nu vreau să intru aici în detalii...
- „Ages Past, Ages Hence” - Loreena McKennitt - (with Lyrics):
https://www.youtube.com/watch?v=lFjD6HT2vEI

- Joan Armatrading - „Not Too Far Away” (Official Audio):
https://www.youtube.com/watch?v=sst4xgxS87A

- Marcia Bassett & Samara Lubelski at Wonders of Nature 3/30/3018:
https://www.youtube.com/watch?v=bGHaYbJ1fh4

....with STRINGS:
* Nigel Kennedy - Kennedy Meets Gershwin (2018)
* Kronos Quartet - Michael Gordon: Clouded Yellow (2018)
* Peggy Lee (cello, Canada) - Echo Painting (Songlines Recordings, 2018)
* Duotone (Barney Morse-Brown, voc & cello) - A Life Reappearing (2018)...."acoustic, alternative folk"
- Duotone "Martha Acoustic" (live):
https://www.youtube.com/watch?v=6tz0mEMIuQg
* LEYA (Adam Markiewicz, vln (from The Dreebs) & Marilu Donovan, harp) – The Fool (2018)...."classical, experimental"
...2 confirmări și 3 plăcute surprize inițiatice (deși cello-ista Peggy Lee din Vancouver apare și în trupa Waxwing despre care am scris cândva ocazionat de albumul „A Bowl of Sixty Taxidermist” (Songlines Recordings, 2015)
- LEYA "Sister" [Official Music Video]:
https://www.youtube.com/watch?v=q6zBynPTqxs

                                                                  LEYA: The Fool
                                                                 

...with BLUES:
* Mike Zito - First Class Life (2018)...."blues-rock"
* Marcia Ball – Shine Bright (2018)...."blues"
* Walter 'Wolfman' Washington (voc, gtr) - My Future Is My Past (2018)
Recomandabile fanilor genului, altfel nimic deosebit de semnalat.
                        -va urma-