„Pielea sensibilă” a lui Kimmo Pohjonen

Dacă doriți un tratament dermatologic acustic reconfortant după sărbători, vă recomand:
Kimmo Pohjonen: „Sensitive Skin” (Octopus, 2015)

Serafic și plutitor noul album al lui Kimmo Pohjonen...fin, sensibil și delicat precum pielea bebelușului de pe copertă lesne de presupus ca aparținând chiar autorului, inovativul acordeonist finlandez de 51 de ani care ne-a încântat la Gărâna în 2014. Am retrăit ca stare indusă de aceste melodii vraja unor momente frumoase de odinioară de pe albume Kitaro, Andreas Vollenweider sau Peter Baumann, deși n-avem nici un „cover” aici, toate fiind compoziții noi ale titularului, secondat de fiica sa Saana (lucru cert, menționat în „booklet”), de Inka -cealaltă fiică a sa, sau poate soția (?)- și, printre alții, de Kronos Quartet, cunoscutul grup de coarde american cu care Kimmo colaborează de prin 2003 de la albumul „Uniko”. Cei care-l cunosc pe Pohjonen din aparițiile atletice din concerte vor fi poate surprinși de lipsa acelei incisivități tipice augmentată și de efecte vizuale de scenă, dar asta nu face albumul acesta de studio mai puțin interesant sau trenant: tempourile alternează dibace iar claviaturile, chitara, efectele, corzile și vocile de ambele sexe colorează „discursul” de la „Ciclonul” introductiv până la tema-titlu stategic plasată la final. Între timp fuseseră parcurse „Lamina”, „Anemone”, „Emissio” și „Serenity”, piese cu titluri pe cât de scurte pe atât de sugestive melodic și docil „supuse” conceptului general de transpunere audio într-un adevărat tratament dermatologic sonor al „pielii sensibile”.
Ceea ce lipsește, sau mai bine zis nu e prezent într-o doză mai mare cum poate s-ar fi așteptat fanii săi cei mai exigenți, e acel experimentalism care-l ridica pe autor în opiniile unor critici la statutul măgulitor de „Jimi Hendrix al acordeonului” sau la comparații cu Laurie Anderson...dar regăsim în schimb suficient de multe elemente pe care le întâlneam pe proiectul KTU -pronunțat ca „K 2”!- cu King Crimson-ienii Pat Mastelotto și Trey Gunn.
De remarcat și contribuția consistentă ca multi-instrumentist (bas, sintetizator, clopote tubulare, etc), mixerist și producător a lui James Spectrum (a.k.a. Jari Salo), fost în trupa finlandeză Pepe Deluxé.