Leonard Cohen: ”You Want it Darker”

* Leonard Cohen: ”You Want it Darker” (Sony, 2016)
”Hineni Hineni (”Here I Am”)
I’m ready my Lord”
(din refrenul temei-titlu)
Pentru un trubadur al tristeții sau ”naș al jelaniei” cum a fost descris veteranul cantautor, alegerea gradului de comparație ”darker” (than dark) din titlul noului album ”You Want it Darker” nu poate însemna decât un și mai accentuat și apăsător sentiment al morții implacabile (”Leaving the Table”) pe care la 82 ani Leonard Cohen declară slăbit dintr-un scaun medical că o așteaptă liniștit și fără resemnare. Muza sa și prietena de-o viață, norvegianca Marianne Ihlen -cea care i-a inspirat celebrele “Bird on the Wire,” “Hey, That’s No Way to Say Goodbye” și mai ales “So Long, Marianne”-, a murit de cancer la sfârșitul lunii iulie curent cu scrisoarea de adio a lui Cohen și cu aceste cântece nemuritoare la căpătâi, ceea ce l-a pregătit și mai mult pe bardul canadian și totodată, printre multe altele, călugăr budist cu ”patalama”, pentru ce va urma...
În sufrageria sa din micul apartament de la etajul 2 al modestei case din Los Angeles au fost înregistrate cele 9 noi compoziții, poetul muzician fiind ajutat de un mic arsenal de instrumente, de vechiul colaborator Pat Leonard (deci tot un...Leonard) și de fiul său Adam. Fiica sa Lorca și nepoțeii locuiesc la parter iar Adam la 2 blocuri distanță, așa încât muzicianul (al cărui tată evreu a fost un cunoscut afacerist cu haine și mama Masha lituaniancă și ”cehoviană”, emoțional) se simte acum la senectute binecuvântat de soartă cu familia aproape, în ciuda sănătății sale tot mai precare. Dar cu toate astea albumul, în ciuda copertei cu mult negru, a tonurilor și vocii sale tot mai joase și a viorii des auzite și a întregii conjucturi tipice ”cântecului de lebădă”, nu mi se pare atât de deprimant cât mai curând melancolic.
În secțiunea mijlocie a articolului extins de mai jos, amănunte interesante despre relația de amiciție și stimă a lui Bob Dylan cu Leonard Cohen:
L.C.: “O.K., Bob, you’re Number 1, but I’m Number 2.”
B.D.: "...Leonard, you’re Number 1. I’m Number Zero."

http://www.newyorker.com/…/10/17/leonard-cohen-makes-it-dar…