* Mike Keneally: "Scambot 2" (Exowax Recordings, 2016) continuă povestea concepută pentru 3 capitole începută cu ”Scambot 1” în 2009 pentru o perioadă cu finalizare neprecizată, dar la care autorul se gândește deja de 17 ani. ”Un soi de ”Tommy” postmodern, poate...” scria un critic despre albumul mai pregnant vocal decât anteriorul, dar la fel de ”zappaesque”, eclectic, ”neuzual, haotic și fără compromisuri” în care se fac trimiteri și asocieri, de la piesă la piesă, cu Gentle Giant, Radiohead, XTC, Steely Dan, Elvis Costello & Burt Bacharach, Black Sabbath, scena prog-rock Canterbury (de ex. ”Pretzels” aduce mult cu Caravan sau Hatfield & The North)....iar ”Sam” e o piesă parcă pierdută de pe un album Neil Young & Crazy Horse.
La alegere există pe lângă CDul principal cu 15 piese și formatul dublu cu un CD-bonus numit ”Inkling (More from the Scambot 2 Sessions)”, cu 19 titluri (cum se întâmpla și la debutul ciclului dominant instrumental ”dedicat tuturor celor care mai au răbdarea să asculte albumele integrale la căști”). Vol. 2 vine la pachet, deasemenea, cu un booklet ”digipack” de circa 30 pagini cu povestea S.F. ilustrată grafic excelent de același autor Mike Keneally. Mai multe studiouri au găzduit înregistrările la care au participat din trupa veche Evan Francis (sax & flaut), 2 basiști și 3 bateriști (între care cunoscuții Marco Minnemann și Gregg Bendian), plus 2 noi recrutați, Kris Myers -baterist din Umphrey’s McGee- și multi-instrumentistul Ben Thomas.
”Album of the Year?” se întreaba la final același jurnalist, tot el oferind și răspunsul: ”So far, absolutely” (!)
Ah, am mai aflat ceva: Scambot 3 e deja în lucru, anticipat de balada “Proceed” de la finalul vol. 2, ”...simple, mid-tempo ‘70s AM radio sound-alike”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu