pentru cine nu cunoaște această trupă:
https://www.youtube.com/watch?v=8dvoCWJa4aY
* The Durutti Column – M24J (Anthology) -2 CD- (2019)
....compilație recomandată și de amicul Adi Sinescu din Deva ca și alte câteva albume la care voi reveni.
* Youssou N’Dour (Senegal) – History (2019)
.....Cel mai faimos vocalist din Senegal, la aproape 60 ani plătește tribut în “My Child” și “Takuta” autorului acestor piese, iconicul maestru clasic nigerian al tobelor Babatunde Olatunji, iar în “Habib Faye”, basistului și directorului muzical omonim dispărut neașteptat anul trecut, același cu care prin anii '80 YN'D aducea în atenție și în afara țării natale stilul popular mbalax. În lecția de „istorie”, sunt actualizate și 2 piese
de-ale sale vechi, “Salimata” (1989) și “Ay Coono La” (1990) și sunt semne de optimism și pentru viitor pentru fostul ministru al turismului (circa 6 luni) și prosper om de afaceri deținând un ziar cotidian important senegalez, un post de radio și unul de televiziune. Printre numeroșii invitați, se disting tânărul saxofonist camerunez Alain Rodrigue Oyono și 2 vocaliști stabiliți în Suedia, vedete cu hituri pe YouTube: congolezul Mohombi și senegambianeza „electro soul” Seinabo Sey.
https://www.youtube.com/watch?v=WjIn669u-TY
* Ifriqiyya Électrique (France/Tunisia) – Laylet el Booree (“Night of the Madness”) (2019)....“post-industrial ritual”
....Ritualul religios indian (din) Banga este sursa de inspirație ca și pe anteriorul album Rûwâhîne (2017) într-un transfer și mai hipnotic de data asta , aproape extrasenzorial de la exorcizare la “adorcism”, un fel de adulație în transă dar și cu sens tămăduitor dacă bine înțeleg, un sufism realizat muzical ca o conversație culturală profundă cu toți membrii egali ca într-un trib pe un fundal instrumental de improvizație colectivă cu percuții metalice și electronici brutale. Noua apariție în componență față de albumul anterior este Fatma Chebbi (voce și percuție de mână „tchektchekas”):
https://www.youtube.com/watch?v=TEhAyAx9m0Q
....65 de ani la o zi după lansare împlinea acest muzician care, contrar ideii că suntem cu toții pasageri limitați în timp prin astă lume, nu-i tocmai un personaj „efemer” în rock-ul contemporan, fiind încă activ și inspirat, vechi amic cu mai celebrii Ray Davies de la The Kinks și cu Neil Young. Un disc personal la care autorul vocalist cântă și la chitară, pian electric Wurlitzer, 2 tipuri de sintetizatoare (Moog Opus și drone) și la o cutie de zgomot ucraniană (?!)
https://www.youtube.com/watch?v=BokMrippd1k
* Morrissey – California Son -2 CD- (2019)
....Album de covers-uri selecte din anii '60 și '70 cântate cu o voce admirabilă. Al 2-lea CD care nu știu dacă a apărut cu primul împreună, include originalele între care și această „It' s Over” a lui Roy Orbison aprobată de fiul acestuia, Roy Orbison Jr.:
https://www.youtube.com/watch?v=q3yNAg67u_c&list=PLdlKjfbzZGdlgUdUL-bwF_xfeHttn07eF&index=2
* Big Big Train – Grand Tour (2019)
....Reușit album cu câteva dezvoltări epice ale supergrupului britanic fondat de Greg Spawton și ajuns octet în prezent după plecarea co-fondatorului Andy Poole anul trecut.
https://www.youtube.com/watch?
v=vBwdFOauMFE&list=PLprjJ3QSla0gnYHfKUwxndjqLxd9Ftxf4&index=5
* Jan Bang, Erik Honoré, Eivind Aarset & Samuel Rohrer (*) – Dark Star Safari (Arjunamusic, 2019)
....Foarte interesant acest album, amintind de realizări din vremurile bune ale lui David Sylvian (ex-Japan), vocea lui Jan și versurile lui Erik aducând plusul de savoare, cel puțin comparativ cu alte albume care-l implicau pe bateristul elvețian și totodată proprietar al casei de discuri Arjuna Music:
- Colin Vallon, Patrice Moret & Samuel Rohrer – Rruga (ECM, 2011)
- AMBIQ 1 & 2 (2014/2015)...."kraut, dub & jazz"
- Samuel Rohrer - Range of Regularity (ArjunaMusic, 2017)
Iată un interviu cu Samuel Rohrer de la începutul anului când AMBIQ au concertat la clubul Control:
https://www.electronicbeats.ro/samuel-rohrer-ambiq-arjunamusic/
”Fault Line”:
https://www.youtube.com/watch?v=Skvp1zjgpN0
* Terry Riley & Amelia Cuni –The Lion's Throne (Sri Moonshine, 2019)
....Colaborarea între guru-ul minimalismului american și vocalista italiancă -„una dintre cele mai puternice, expresive și adânc emoționale voci din muzica contemporană”, cum o numește T. Riley- s-a extins pe circa 7 ani cu apariții în UK și Italia pornind de la tradițiile comune indiene ale celor doi transferate într-un melanj improvizat cu texte trilingve est-vest, deopotrivă modern și arhaic.
Mai participă pe Tronul leului grupul Sounds Bazaar: Francis Silkstone (baroque vln), Tatty Theo (baroque cello) & Bhavani Shakar (the mridangam, South Indian drum)
* Bernard Fowler – Inside Out (2019)....."’70s funk, blues-rock, R&B and salsa elements"
....B.F. a fost „backing vocalist” pentru The Rolling Stones, dar cu apariții vocale și pe albume seminale cu Philip Glass, Herbie Hancock, Yoko Ono, Ryuichi Sakamoto, Public Image Ltd, Tackhead, Material, etc. Și pe propriul său material are o echipă bună, pe bateristul Steve Jordan, chitaristul Ray Parker Jr., Mike Garson -pianistul lui David Bowie- și basistul Stones-șilor Darryl Jones (care a mai cântat și cu Miles Davis sau Sting). Și astfel e logic să apară în „tracklist” variante la “Sister Morphine”, “Sympathy For The Devil” sau “Undercover”.
https://www.youtube.com/watch?v=LTcCCpCJjcw
* Christone "Kingfish" Ingram (gtr & voc) – Kingfish -live- (2019)...."blues"
....Blues-rock cu ceva din stilul lui Stevie Ray Vaughan. Deși la început de carieră, corpolentul C"K"I la 20 ani se consideră „un suflet bătrân” (?!), iată-l aici întro piesă în care-l are alături pe veteranul Buddy Guy:
* Thea Gilmore – Small World Turning (2019)....."folk-pop"
.....vine după 3 albume succesive de top 40, dar am inserat-o aici pentru că e una dintre vocalistele preferate ale lui Bruce Springsteen, pe album apărând numeroși invitați la chitare acustice, viori, fluiere, banjo-uri, mandoline.
https://www.youtube.com/watch?v=yLcIYlCCuo0
* Joanne Shaw Taylor (gtr & voc, UK/US) – Reckless Heart (2019)...."blues-rock"
....JST a fost descoperită la 16 ani de Dave Stewart, co-fondatorul lui Eurythmics, pe vremea când era atrasă de sunetul lui Eddie van Halen și Michael Jackson din era lui ”Beat It”. Anteriorul album a fost imprimat cu grupul lui Joe Bonamassa, actualul, acum la 34 ani, cu cel al regretatei Aretha Franklin, model vocal pentru Joanne cum sunt și Mavis Staples și Tina Turner.
https://www.youtube.com/watch?v=twPRq5gejFY
* Psychedelic Speed Freaks (Munehiro Narita: gtr, ex-High Rise, Japan/US) – P.S.F. -LP- (Black Editions, 2019)....."garage, psychedelic rock"
....Grupul acestui chitarist atinge pe albumul eponim o zonă muzicală aflată între ilustrele trupe Stooges și Motorhead.
https://www.youtube.com/watch?v=_B48L9Q3zCU
* Terminal Cheesecake – Le Sacre Du Lièvre (2019).....„one of the great UK cult bands "alternative rock, psychedelic rock"
....așa am găsit măgulitor definită trupa asta undeva unde se mai făceau analogii și cu americanii Butthole Surfers, noul album urmând revenirii din 2016 cu Dandelion Sauce of the Ancients, primul album după o întrerupere de circa 20 ani. Nu-i prea știam dinainte, dar curious fiind cine-i creierul -dacă există unul-, n-am prea găsit indicii, doar semne că următorii 2 sunt importanți după reformare:
Neil Francis (de la Gnod) la voce și Dave Cochrane (din Head of David, GOD, etc.) la bas.
https://www.youtube.com/watch?v=Dyby21gbJJ0
....Grup în care se regăsesc texturi cu voci dublate ca la Grateful Dead sau Canned Heat, tinerii urmași ai acestora fiind Dan “Sig” Wilson (gtr), Brian Markham (bass) și Adam Bulgasem (dr).
https://www.youtube.com/watch?v=yZ1TJq40NVQ
....vocalistul Simon Neil explica acest „soundtrack” cu 12 titluri ca pe 6 perechi de cântece, o parte acustice gen Nick Cave, o parte electronice, una de hardcore ciudat și una cu rock-uri mari epice...pe care a încercat să le abordeze diferit.
- Biffy Clyro Live Full Concert 2019:
https://www.youtube.com/watch?v=Luje35WEkYQ
* Flying Lotus (Stephen Ellison) – Flamagra (2019)...."trip-hop, gospel"
....Pe nepotul cuplului clasic celebru Alice & John Coltrane l-am mai avut „în colimator”, acum vine după o întrerupere mai mare cu proiectul care mai apare și abreviat ca „FlyLo”, adăugând la „experimental jazz, Afrofuturism and black psychedelia” -oricum deja infiltrate în „mainstream” (sinonim cu Kendrick Lamar sau BADBADNOTGOOD)- doze de trip-hop, gospel și electronic pe un album nu de 45 minute ca anterioarele ci extins până la 67. Dar cu cam prea mult hip-hop facil, totuși...
....Japonezul dezvoltă conceptul de pionierat „plunderphonics” (genul de colaj/montaj a ceva existent, alterat pt. a deveni ceva nou) al canadianului John Oswald, adăugind „noise and sound art, free jazz & contemporary classical music” cu momente aproape ca de „cartoon music” dar nu comice ci serioase.
https://www.youtube.com/watch?v=Msppt1s7se4
Influențe și sugestii de la alții:
(**) Akua Naru – The Blackest Joy (2018), + 3 CDs (1 Live) & 3 EPs
* He Was Eaten By Owls – Inchoate With The Light Go I (2018)
....Ce amalgam stufos de stiluri propune acest grup londonez aflat abia la al 2-lea material dintr-un triptic intenționat -vezi pe bandcamp.com.- după anteriorul Chorus 30 From Blues For The Hitchhiking Dead (2016), mult mai sintetic definit la vremea lui ca „math-rock” și unde era asociat prin reviews-uri mai cunoscuților Godspeed You! Black Emperor. Păcat că ambele, constituite ca suite fluente, sunt minialbume scurte, sub 30 min...dar în afară de acest aspect formal e greu de găsit alte imperfecțiuni muzicii descrise pe Facebook pe pagina de profil ca „Polyrhythmic Post-Punk / Queer-Math Chamber-Jazz Ensemble” pentru acest al 2-lea material din serie dedicat memoriei recent dispărutului Bruce, un amic foarte apropiat al eminenței cenușii a ansamblului, Kyle Owls.
https://www.youtube.com/watch?v=nUlyOTc8wKc
Live at Control Club/Jazz Nouveau:
(*) Kikagaku Moyo („Geometric Patterns”) (Japan)
- House In The Tall Grass (2016)
- Stone Garden (2017)
- Masana Temples (2018)...."psych-rock"
https://www.youtube.com/watch?v=PNzsRauOeqE
(*) Ahmedou Ahmed Lowla (Mauritania) – Terrouzi (2019)
....Claviaturistul stilului instrumental electronic numit la el în țară WZN și care atacă teatral și rapid clapele spectaculos uneori și cu coatele sau cu capul, și-a universalizat sound-ul arabic „fixându-l” anacronic în perioade sau trenduri anterioare, de ex. R&B-ul anilor ’90.
https://www.youtube.com/watch?v=LffbC3Rh5H0
„Refuz politicos” muzical, imposibil de...refuzat (chiar dacă vine...de unde vine):
* Vezhlivy Otkaz (“Polite refusal”) (Russia) – Gusi-Lebedi (2010)
* VEZHLIVY OTKAZ (Russia) – Ethnic Experiences (2014)
* VEZHLIVY OTKAZ (Russia) – Voennye Kuplety (2017)
* VEZHLIVY OTKAZ (Russia) – Опера("Opera")-86 (2019)
....Claviaturistul stilului instrumental electronic numit la el în țară WZN și care atacă teatral și rapid clapele spectaculos uneori și cu coatele sau cu capul, și-a universalizat sound-ul arabic „fixându-l” anacronic în perioade sau trenduri anterioare, de ex. R&B-ul anilor ’90.
https://www.youtube.com/watch?v=LffbC3Rh5H0
„Refuz politicos” muzical, imposibil de...refuzat (chiar dacă vine...de unde vine):
* Vezhlivy Otkaz (“Polite refusal”) (Russia) – Gusi-Lebedi (2010)
* VEZHLIVY OTKAZ (Russia) – Ethnic Experiences (2014)
* VEZHLIVY OTKAZ (Russia) – Voennye Kuplety (2017)
* VEZHLIVY OTKAZ (Russia) – Опера("Opera")-86 (2019)
....„Refuzul politicos” este unul dintre subiectele care dovedesc că acest blog împreună cu VicTim of Jazz se află în aceeași paradigmă a muzicilor eclectice inovatoare indiferent dacă și cât se improvizează. Steve Feigenbaum, boss-ul de la Cuneiform Records, a remarcat și tocmai promovează această trupă în spațiul occidental și în State unde va concerta în vară după 20 ani...și așa am aflat și eu că există, dintro postare pe Facebook. De la „reggae/ska”-ul inițial din 1985 în trio, plaja stilistică s-a diversificat pe un palier larg de la folk la free jazz și până la o formulă de nonet, chitara ritmică și vocea neobișnuită cu multe acute a lui Roman Suslov făcând trupa ușor de recunoscut, ca și „precizia de cristal a sunetului organizat aproape academic”. Pentru că rușii sunt pe piață cu titluri mai ales după 2010 de la albumul Gâște și lebede devenit o bornă în carieră, l-am ales pe respectivul + alte câteva din aceeași decadă, chiar dacă-s și înregistrări mai vechi cu acest „the most original and erratic avant-rock band from Russia”, ultimul album de studio plin de marșuri militare adaptate conceptului putând fi ascultat aici:
https://otkaz.bandcamp.com/album/war-songs
https://otkaz.bandcamp.com/album/war-songs
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu