"KGB - KGB (1976 US/UK, supergroup, blues rock with funky soul vibes, 2005 remaster edition)"
"KGB" este grupul și albumul eponim, prima "pepită" din seria pe care ne'o propunem. Un supergrup anglo-american, fiind vorba de inițialele componenților trupei, ordonate astfel anume pentru a forma abrevierea temutei securități ex-sovietice (!): "K" de la vocalistul & saxofonistul Ray Kennedy, "G" de la basistul Ric(k) Grech, "B" de la chitaristul Mike Bloomfield. Claviaturistul Barry Goldberg avea astfel deja ambele inițiale înglobate, singurul și cel de'al 5-lea component al cărui nume/prenume nu este inclus în "KGB" fiind bateristul Carmine Appice.
Acești muzicieni impecabili -"crème de la crème"- au creat un superb album de blues-rock cu inflexiuni de funky-soul, dar totodată au lansat și o mare controversă: au existat zvonuri că la înregistrari ar fi participat sub anonimat și Steve Winwood deși nimeni nu a confirmat nici până azi asta...E vorba de calitatea pieselor și a interpretării, cât și analogiile stilistice evidente cu grupurile lui Winwood, Traffic și Blind Faith...doar că -pentru a puncta diferența majoră- la chitară s'a aflat nu Dave Mason, respectiv Eric Clapton...ci americanul Mike Bloomfield, muzician din Chicago extrem de modest și talentat deja rutinat în experiențe precum The Paul Butterfield Blues Band, Bob Dylan, The Electric Flag, Al Kooper, Nick Gravenites, Dr. John, John P. Hammond...A doua importantă schimbare e vocea, Ray Kennedy ridicându'se la standardele înalte ale unui Steve Winwood care ar fi fost împiedicat oricum de condițiile contactuale să apară oficial întrun asemenea supergrup. Raymond Louis "Ray" Kennedy introdusese o fuziune interesantă de stiluri în trupa Group Therapy cu care lansase 2 albume în anii 1967 și 1969, dar debutul solo propriu-zis a fost pe albumul eponim "Raymond Louis Kennedy" (Cream Records, 1970) care'l aduce aproape de Dave Mason, chitaristul din Traffic.
Mike Bloomfield și Barry Goldberg aduceau experiența acumulată împreună și cu jam band-ul Super Session inițiat de Al Kooper (ex-Blood, Sweat & Tears) și finalizat cu Stephen Stills de la Crosby, Stills, Nash (& Young), plus pe câteva albume sub nume propriu cu dominanta blues-rock. Între alte piese reușite, se remarcă pe "Supper Session" versiunea extinsa superbă la "Season Of The Witch" a lui Donovan.
Nici secția ritmică nu era mai prejos: bateristul Carmine Appice activase cu răsunet la Vanilla Fudge, Cactus, și în "power trio"-ul Beck, Bogert & Appice...iar basistul Ric(k) Grech în formulele Family, Blind Faith, Ginger Baker's Air Force, Traffic, Buddy Holly's The Crickets...
Chiar în 1976 aceste formule de supergrup erau deja privite a priori cu suspiciune de mulți melomani și audiofili pentru că nu de puține ori asocierile s'au dovedit a nu se ridica la înălțimea reputației componenților (dacă nu cumva chiar au eșuat lamentabil...). Diferit față de științele exacte, în artă e întotdeauna posibil ca suma părților să fie sub, egală sau să depășească întregul.
La KGB s'a întâmplat cazul cel mai fericit...chiar dacă cronicile favorabile după lansarea LPului au fost în minoritate. Rezultase un album închegat, revigorant și inspirat de la debut până la final. Piesa "Let Me Love You" (R.Kennedy, J. Conrad) structurată "funky" și în care vocea blues-rock confidentă și flexibilă a lui Ray Kennedy pune deja una din amprentele grupului...trecând apoi printro destul de stranie versiune a piesei Beatles-șilor "I’ve Got A Feeling" cu un Bloomfield la chitară cu schimbări surprinzătoare de tempos și dispoziții...apar orchestrațiile bogate și corul de fete accentuând atmosfera și drama sau adăugând ingrediente gospel când e cazul...Vine și "Workin' For The Children" (B. Goldberg, M. Bloomfield) cu structura ei ritmică de reggae...din nou trioul chitară/voce/pian strălucind în "You Got The Notion" (R.Kennedy) și in balada "Baby Should I Stay Or Go" (B. Goldberg, M. Bloomfield)...o ardere treptată cu un climax funky în "It’s Gonna Be A Hard Night" (B. Goldberg, Will Jennings)...și care se "stinge" în măreția finala a lui "Magic In Your Touch" (R.Kennedy).
Bloomfield și Grech părăsesc după lansarea albumului grupul, care după înlocuirea lor mai înregistrează "Motion" înainte de desființare...dar vraja "KGB"-ului de debut disparuse deja...
Tracks:
1. Let Me Love You (R.Kennedy, J. Conrad) - 3:22
2. Midnight Traveler (Paul Rosenberg) - 5:10
3. I’ve Got A Feeling (John Lennon, Paul McCartney) - 4:03
4. High Roller (Daniel Moore) - 3:40
5. Sail On Sailor (B. Wilson, R. Kennedy) - 3:14
6. Workin’ For The Children (B. Goldberg, M. Bloomfield) - 3:20
7. You Got The Notion (R.Kennedy) - 3:34
8. Baby Should I Stay Or Go (B. Goldberg, M. Bloomfield) - 5:05
9. It’s Gonna Be A Hard Night (B. Goldberg, Will Jennings) - 2:49
10.Magic In Your Touch (R.Kennedy) - 4:45
KGB
*Michael Bloomfield - Guitar
*Ray Kennedy - Sax, Vocals
*Barry Goldberg - Keyboards
*Rick Grech - Bass
*Carmine Appice - Drums
Recomandări:
Al Kooper & Mike Bloomfield & Stephen Stills: "Supper Session" (1968)
Electric Flag (with Bloomfield and Goldberg): "A Long Time Comin'" (1968)
Ray Kennedy cu Group Therapy (1967-1969);
Ray Kennedy solo: "Raymond Louis Kennedy" (1970) și "Ray Kennedy" (1980)
Nick Gravenites (with Mike Bloomfield): "My Labors & More" (1969)
Barry Goldberg (keybs), solo:
"Two Jews Blues" (1969); "Street Man + Blast From My Past" 1970+71 (1993);
"Barry Goldberg" (1972) și "Stoned Again" (2002)
The Rides (Stephen Stills, Kenny Wayne Shepherd & Barry Goldberg): "Can't Get Enough" (2013)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu