10) Nucleus: "Elastic Rock" (Vertigo, 1970) = Fuziune la Kilometrul 0

Dacă ați asociat până acum nașterea genului ”Fusion” doar cu albumele lui Miles Davis, trebuie să citiți ceea ce urmează, inclusiv recomandările...
Nucleus înseamnă povestea regretatului trompetist scoțian autodidact Ian Carr (21 aprilie 1933 – 25 februarie 2009) iar ”Elastic Rock” este chiar începutul acesteia, albumul de debut. Dar nu e vorba doar povestea unui grup și a unui singur album, ci totodată și de embrionul unui stil muzical pe cale să apară: ”Jazz-Rock Fusion”.
În luna ianuarie 1970 când a fost înregistrat, seminalul ”Bitches Brew” al lui Miles Davis încă nu apăruse, iar anteriorul ”In a Silent Way” (1969) deși fusese lansat, conform lui Ian Carr, nu-i era încă acestuia cunoscut. Odată eliminate aceste 2 surse de eventuală inspirație, înseamnă că avem de-a face chiar cu un album de pionierat, eventualele rădăcini trebuind a fi căutate între realizările anterioare liderului, cât și în „backround”-ul celuilalt important co-fondator și compozitor ale pieselor albumului, Karl Jenkins (b & s saxes, keybs & oboe). Și dacă la Jenkins ”vechimea” se rezuma în 1970 doar la participarea pe 2 albume ale grupului basistului Graham Collier, în cazul lui Ian Carr -mai mare cu 11 ani- vorbim deja de 5 albume cu (Don) Rendell/ (Ian) Carr Quintet (1963–1969) incluzându-l și pe pianistul Michael Garrick, 2 LP-uri cu New Jazz Orchestra al pianistului Neil Ardley și un album cu Joe Harriott Quartet, pionier al fuziunii muzicii tradiționale indiene cu jazzul occidental (seria ”Indo Jazz Suite/ Fusions I & II”, anii 1966-68).
În special pe acest din urmă muzician -alto-saxofonistul Harriott, și el tot un clasic (1928-1973)- îl putem considera acum retrospectiv ca pe un element care se ”leagă” stilistic cu ”rockul elastic” de care ne ocupăm, atât de ”elastic” și incandescent încât atinge zone ce vor fi exploatate și cizelate până spre perfecțiune în decada care începea. Aș insista pe ideea lavei de la mijlocul coperții-fereastră realizată de cunoscutul Roger Dean și care lavă își face loc ”picurând” în neantul întunecat, invitând la deschiderea mapei pentru a contempla în întregime imaginea unui adevărat vulcan terestru (vezi imaginile)...Mă reține doar amintirea grupului francez Magma la care metafora este evident și mai potrivită chiar prin numele trupei și care grup, inovând atât muzical cât și lingvistic ar putea fi oricând cu vreun album reprezentativ, subiect aici pe blog.
Celor preocupați de imaginea cât mai completă a nașterii acestiu gen hibrid ”Fusion” care va mai avea cu siguranță reprezentări pe acest blog, n-ar trebui să le scape nici alte câteva albume de pionierat apărute în aceeași perioadă cu debutul lui Nucleus, cu vibrafonistul american Mike Manieri și respectiv cu pianistul australian Mike Nock în prim plan:
* Mike Mainieri & Friends: ”White Elephant” (1969-1971) -2 LP/ 2 CD- (Just Sunshine Records, 1972/ NYC Records, 1996)
* Mike Mainieri: ”Journey Through an Electric Tube” (Solid State, 1968)
* Fourth Way (Mike Nock): ”The Sun and Moon Have Come Together” (LP Harvest, 1969)
* Mike Nock Underground: ”Between or Beyond” (MPS, 1971)

Revenind la Nucleus, Ian Carr va deveni ulterior profesor și jurnalist de jazz, expert pe subiectele Miles Davis și Keith Jarrett cărora le-a publicat biografiile.

Tracklist: 

A1 1916  Written-By – Jenkins*

A2 Elastic Rock  Written-By – Jenkins*

A3 Striation  Written-By – Spedding*, Clyne*

A4 Taranaki  Written-By – Smith*

A5 Twisted Track  Written-By – Spedding*, Brown*

A6 Crude Blues Part One  Written-By – Carr*, Jenkins*

A7 Crude Blues Part Two  Written-By – Carr*

A8 1916 (Battle Of Boogaloo)  Written-By – Jenkins*

B1 Torrid Zone  Written-By – Jenkins*

B2 Stonescape  Written-By – Jenkins*

B3 Earth Mother  Written-By – Smith*, Spedding*, Carr*, Clyne*, Marshall*, Jenkins*

B4 Speaking For Myself, Personally, In My Own Opinion, I Think...  Written-By – Marshall*

B5 Persephones Jive  Written-By – Carr*

Credits: 

Baritone Saxophone, Oboe, Piano, Electric Piano [Hohner] – Karl Jenkins 

Bass, Electric Bass – Jeff Clyne 

Drums, Percussion – John Marshall 

Guitar – Chris Spedding 

Tenor Saxophone, Soprano Saxophone, Flute – Brian Smith 

Trumpet, Flugelhorn – Ian Carr 

Design, Illustration – Roger Dean 

Producer – Pete King 

Notes: 

Recorded at Trident Studios, 12/13/16/21 January, 1970

Ca și impresie generală, "Elastic Rock" este un album care introduce elemente de rock, cu o atmosferă mai  relaxată decât producțiile ulterioare, cu o singură piesă extinsă de aproape 9 min. (”Torrid Zone”, similară ca ”groove” cu ”Shhh/Peaceful” de pe Miles Davis's ”In A Silent Way!) și cu o ”tușă” specifică Soft Machine datorată dominației pieselor lui Karl Jenkins, plus contribuțiile bateristului Marshall, din 1972 și el ajuns printre ”softiști”. Jenkins este și unul dintre primii muzicieni care va impune un instrument nespecific jazzului, oboiul.   

Cunoscutul critic/jurnalist John Kelman de la ”www.allaboutjazz.com” face conexiuni între acest album și alte două apariții britanice aproape simultane, din scena prog-rock de la Canterbury: Dave Stewart's Egg si seminalul Soft Machine: ”Third”....și presupune că dacă după apariția britanicilor Nucleus în concert la Village Gate din New York și la Newport Jazz Festival -la scurt timp după ce obținuseră în iulie 1970 premiul I la Montreux Jazz Festival- în fața unor audiențe fascinate față de ceea ce auzeau, aceste apariții ar fi fost urmate de lansarea în State a albumului, poate altfel ar fi fost scrisă istoria și colorată harta genului ”fusion”...Dar din păcate asta nu s-a întâmplat...și nu doar cu primul album, așa încât pentru circa 10 ani Nucleus și-a limitat audiența și popularitatea doar în U.K și Europa. 

Dintre participanți, Karl Jenkins deja evidențiat este cel mai prolific și mai actual (vezi recomandările), iar chitaristul Chris Spedding are și el o vastă și interesantă carieră orientată mai ales spre ”(British) Rock”.

 

Recomandări și referințe:

* Nucleus: ”We'll Talk About It Later” (Vertigo, rec. sept. 1970) 

* Nucleus: ”Hemispheres” -live (1970)

* Nucleus: ”Solar Plexus” (Vertigo, 1971)

-- Karl Jenkins, albumele cu Soft Machine

-- Karl Jenkins, albumele cu proiectul Adiemus

* Chris Spedding: ”Chris Spedding” (1977)

http://en.wikipedia.org/wiki/Ian_Carr