miercuri, 4 iunie 2014

17) Traffic: "On the Road" -2 LP live in Germany- (1973)


 ...Dacă n-am fost inspirat în alegerea acestui album, primul ”live! de pe acest blog, o să am o scuză bună folosindu-mă de titlul piesei 03. "(Sometimes I Feel So) Uninspired" compoziția cuplului Winwood/Capaldi. Piesa principalilor creatori de la Traffic este însă în ciuda numelui una foarte inspirată, cu dezvoltările și extensiile tipice versiunilor de concert...și cu valențe improvizatorice jazzistice în plus în cazul de față, valabile întregului material.
Jumătate dintre titluri provin de pe LP-ul de studio din acel an, ”Shoot Out at the Fantasy Factory” care nu-i neapărat un ”peak” pentru discografia Traffic conform majorităților criticilor...dar tocmai felul cum au ”îmbunătățit” băieții  variantele de studio ale pieselor în acest concert din Germania a condus după părerea mea la ridicarea valorii albumului și la impactul pe care l-a avut în micul meu cerc de amici în anii '70 și în general....Unora tocmai aceste ”lungiri” nu le-au plăcut, nouă dimpotrivă!...începând cu suita instrumentală din deschidere 01. "Glad" / "Freedom Rider" până la final, tema-titlu a unuia dintre albumele-fanion ale trupei, platinatul ”The Low Spark of High Heeled Boys” (1971).
În turneul european în trupă pentru acest album se remarcă percuționistul ganez Rebop Kwaku Baah, unul dintre componenții Traffic care a cântat și cu germanii Can și care are câteva albume solo de mare calibru recomandabile oricărei colecții (vezi la finalul postării), așa cum se întâmplă și cu excepționalul unic album personal al regretatului saxofonist/flautist Chris Wood (1944—1983) având o lungă poveste în spate, înregistrat înainte de trecerea acestuia în neființă (cauzată de pneumonie)...Deasemeni apare la claviaturi americanul organist din Alabama Barry Beckett, ”session musician” adițional din gruparea soul, R&B & country The Muscle Shoals (Rhythm Section), aka The Swampers...și care apare întrun documentar recent ”Muscle Shoals” (2013). Și clapele chiar contează în sound-ul general, cu o pondere progresiv crescătoare de la start spre final.
În concluzie, 75 minute de ”progressive rock, jazz fusion” în concert, de neevitat dacă vrem să stăpânim fie și parțial subiectul ”Traffic” definind unul dintre cele mai originale grupuri britanice și care este surprins aici pe acest 2 LP =1 CD  întro fază ”jam”, una post-”folk & psychedelic rock” (care a fost încadrarea stilistică specifică primelor albume).
Traffic luat în ansamblu constituie totodată și un ”brand” select pentru întreaga istorie a casei de discuri Island a lui Chris Blackwell.



Personnel:
Steve Winwood – vocals, guitar, piano
Chris Wood – flute, saxophone
Jim Capaldi – percussion, vocals on "Light Up or Leave Me Alone", drums on "Uninspired"
Rebop Kwaku Baah – percussion
Barry Beckett – organ, piano
David Hood – bass
Roger Hawkins – drums

Chris Blackwell – producer




Recomandări și referințe (exclusiv realizări Steve Winwood și Jim Capaldi):

Anthony "Reebop" Kwaku Bah - Anthony "Reebop" Kwaku Bah (1971)
Reebop Kwaku Bah - Reebop Kwaku Bah (1972)
Kwaku Baah & Ganoua - Trance (Island, 1977)
Ginger Baker's Air Force (1970)
Chris Wood - Vulcan (recorded 1983, released 2008)
Dave Mason - Alone Together (1970)


3 comentarii:

  1. Nici ca se putea sa fii mai inspirat Victor, multumim de pont, un album de nota 10! Altminteri, in materie de (post- sau late-?) Traffic trebuie musai amintit materialul scos pe DVD al turneului american din '94 (din al carui aluat a fost plamadit si albumul 'Far from home', care din pacate [parerea mea personala] nu reda nici pe departe atmosfera materialului filmat) Traffic Live (aparut abia in 2004) in care piese precum John Barleycorn (Must Die) sau inegalabila 'The low spark of high heeled boys' atmosfera atinge cote ametitoare. Fara indoiala, in persoana lui Winwood avem de-a face cu un Mozart al rock-ului, numai cei mai mari artisti sint in stare sa se reinnoiasca in asa masura si-ntr-o formula originala redusa sa produca asemenea giuvaeruri. Ma-ntreb retoric, cum ar fi sunat concertul din '94 cu Chris Wood sau ce-ar fi daca Capaldi ar mai fi si astazi printre cei vii, porni-au oare "On the road" din nou?
    https://www.youtube.com/watch?v=jZohWYK1GBc
    https://www.youtube.com/watch?v=x3M8Sk7X51k

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc George pentru completarea interesantă și comentariu, mai ales că nu cunosc Traffic live-ul de care amintești. Winwood și Capaldi solo & colaborări sunt subiecte generoase, supraviețuitorul Steve excelând fără foarte mari compromisuri nici chiar pe succesele majore comerciale și ”radio friendly” din anii '80 gen ”Roll With It” sau ”Talking Back To The Night”.

      Ștergere
  2. Draga Victor, iti recomand cu caldura sa-ti procuri cit mai repede "The Last Great Traffic Jam" (1994) care dupa parerea mea conduce detasat in clasamentul albumelor scoase de mari trupe reunite dupa citeva decenii pret de un turneu - de colectie obligatoriu!

    RăspundețiȘtergere